Le en forme longue la République française, est un pays d'Europe de l'Ouest, mais qui comprend également cialis france pharmacie en ligne Prévisions météo officielles et gratuites de Météo-France pour toutes les villes de France,

Impulsuri evreieşti pentru anul nou

Impulsuri evreieşti pentru anul nou

Chemarea la o trăire cu perspectivă eternă
Chemarea la o viață fără cătușe
Chemarea la o trăire în profunzime

 

Leviticul 23:23-25: Domnul a vorbit lui Moise și a zis: „Vorbeș-
te copiilor lui Israel și spune-le: În luna a șaptea, în cea dintâi zi a lunii, să aveți o zi de
odihnă, vestită cu sunet de trâmbițe și o adunare sfântă. Atunci să nu faceți nici o lucrare de
slugă și să aduceți Domnului jerfe mistuite de foc.“
De Sărbătoarea Anului Nou poporul evreu era chemat de Dumnezeu să-și aducă aminte de îndurările și
promisiunile Lui de care vor avea parte pe parcursul noului an. Era o zi de odih- nă care oferea
poporului timp să mediteze la Dumnezeu și să se concentreze la lucrurile spirituale. Anul Nou
începea pentru ei cu Dumnezeu și cu accent pe viața spirituală.
Anul Nou începea cu așteptări de la Dumnezeu dar totodată și cu conștientizarea că și Dumnezeu avea
așteptări de la ei; sunt trei așteptări (chemări) pe care le face Dumnezeu poporu- lui Său la
această sărbătoare. Dincolo de latura ceremonială a sărbătorii, din Legea lui Moise putem înțelege
peste veacuri chemarea universală pe care o face Dumnezeu poporului Său de Sărbătoarea Anul Nou:

1. Chemarea la o trăire cu perspectivă eternă.

Sărbătoarea începea cu sunetul trâmbiței. Această trâmbiță sună doar la ocazii speciale însă de
anul nou se auzea de 100 de ori. Ea trezea o vie amintire în poporul lui Dumnezeu: Uni- cul
Dumnezeu etern se prezintă poporului pe muntele Sinai în mijlocul focului, a fumului și
sunetului de trâmbiță (Exod 19:16). Mai târziu în istorie ei au experimentat cum la sunetul
trâmbiței au căzut zidurile Ierihonului, despărțind era vremelnică a călă- toriei prin pustiu de
era eternă a Canaanului făgăduit (Ios. 6:3-5). Când suna trâmbița de Anul Nou ei se adunau toți
împreună ca un popor sfânt și etern al lui Dumnezeu (v. 24). Cu alte cuvinte, ei își aduceau
aminte de Anul Nou că:
1) au un Dumnezeu etern,
2) sunt chemați să dobândească făgăduințe eterne și
3) sunt un popor etern și ca atare așa trebuie să fie și valoarea re- lațiilor lor.

Cum sărbătorim noi începutul anului nou? Ne preocupă pre- dominant grijile pământești? Dumnezeu ne
cheamă să trăim prin perspectiva eternității. Cât de multe priorități și preocupări s-ar schimba și
câte frământări și chiar conflicte între noi ar că- dea la pământ dacă am auzi și noi mereu prin
credința trâmbița lui Dumnezeu care stă gata să răsune la venirea lui Hristos! (1
Țes. 4:16).
2. Chemarea la o viață fără cătușe.

De Sărbătoarea Anului Nou poporul lui Dumnezeu n-avea voie să facă „nicio lucrare de slugă“ (v.
25). Prin aceasta Dumnezeu parcă vroia să le comunice: „ați fost destul timp sclavii Egiptului. Eu
însă v-am eliberat și acuma sunteți ai Mei!“
Ca și creștini suntem chemați de Dumnezeu să ne-aducem aminte plini de recunoștință că am fost
eliberați prin Hristos de puterea păcatului și nu mai datorăm nimic fostului nostru stăpân!
Problema este că uităm foarte repede și ne lăsăm mințiți și încătușați din nou de diavolul în tot
felul de patimi, păcate și atitudini lumești. Când nu ne ancorăm tare prin credința în puterea
eliberatoarea a Crucii lui Hristos și nu păstrăm o viață demnă de copii liberi a lui Dumnezeu ne
putem ușor apleca din nou sub jugul dureros al păcatului. Nu uita: Dumnezeu vrea să fii liber în
anul care vine și îți poate chiar da libertatea și victoria peste păcat.

3. Chemarea la o trăire în profunzime.

Când poporul privea pe altar jertfele mistuite de foc pe care trebuia să le aducă la această
sărbătoare observa că în urma lor nu mai rămânea nimic decât cenușă. Dumnezeu nu dorea doar părți
din animal, ori jumătate, ci dorea totul la începutul anului.
Pentru noi răsună chemarea apostolului Pavel de-a ne aduce trupurile noastre „ca o jertfă vie,
sfântă, plăcută lui Dumnezeu“ (Rom. 12:1). Focul dragostei și al dedicării pentru El trebuie să
cuprindă întreaga noastră ființă. Unul dintre atributele creștinis- mului de azi este
superficialitatea. Participăm la slujbe bisericeș- ti, ne rugăm, citim din Biblie, trăim după
principii creștine, însă superficial. Dumnezeu nu ne cheamă să mirosim puțin a „fum religios”, ci
vrea să ne cuprindă cu focul prezenței Sale până în cele mai profunde părți ale ființei noastre. De
fapt aceasta este singura cale de a birui focul poftelor și al ispitelor: să ardem în totalitate de
dragoste pentru Hristos și să rămână doar cenușa pentru diavolul. Cum vom răspunde la chemările lui
Dumnezeu pentru anul care vine? Rămânem doar la hotărâri noi pe care le vom uita repede (sau vom
rămâne dezamăgiți peste câteva săptămâni că nu le putem duce la împlinire), sau răspundem
chemărilor lui Dumnezeu și ne ridicăm ochii spre valorile Lui eterne trăind o viață descătușată
printr-o profundă relație vie și deplină în Hristos Isus, Mântuitorul nostru? Depinde de noi!

Ruben Avram

Related Posts

Tags

Share This

468 ad

Kommentar hinterlassen

Your email address will not be published. Required fields are marked *