Le en forme longue la République française, est un pays d'Europe de l'Ouest, mais qui comprend également cialis france pharmacie en ligne Prévisions météo officielles et gratuites de Météo-France pour toutes les villes de France,

Reforma protestantă 1517 – 2017

Reforma protestantă 1517 – 2017

Anul acesta pe 31 octombrie 2017 s-au împlinit
500 de ani de la Reforma protestantă începută
de Martin Luther. Reforma a fost numită protestantă
pentru că Luther a protestat împotriva
abuzurilor din biserica catolică. Această
mişcare de trezire a fost o revoluţie spirituală
cu un impact deosebit pentru multe naţiuni.

Precursorii reformei:
Jan Hus – 1369. A fost un predicator curajos care a predicat
în limba poporului ceh şi susţinea că liturghia nu trebuie să fie
în limba latină pentru că poporul nu înţelege. A fost ars pe rug
pentru că a avut aceste convingeri puternice.
Jhon Wyclife – 1372 teolog la Oxford. A tradus biblia în limba
engleză şi a fost un teolog care a susţinut că Biblia este autoritatea
supremă. A fost şi consilierul spiritual al regelui.
Precursori ai reformei au fost mai mulţi, dar eu am amintit
doar doi dintre cei mai proeminenţi. Cu toate că au trăit înainte
de Luther, ei au avut aceleaşi năzuinţe.
Tiparul
În anul 1450 Johann Gutenberg a fost cel care a descoperit
tiparul. Primele cărţi care au fost tipărite au fost scrierile sfinte.
Descoperirea tiparului a jucat un rol important în pregatirea
reformei. Tot mai mulţi oameni au ajuns să citească şi să înţeleagă
Scriptura.
Cauzele reformei
Vânzarea indulgenţelor a fost una din probleme care au cauzat
protestul. Ce este indulgența? Indulgenţa era o hârtie pe care
o primea cel care plătea o anumită sumă de bani pentru iertatea
păcatelor şi eliberarea sufletului din purgatoriu. Era o milă, o favoare
cumpărată pe bani prin care cel care plătea putea să transfere
un suflet din purgatoriu direct în rai. Păcatele erau iertate şi
rezolvate fără o pocăinţă autentică şi reală. Vânzarea de indulgenţe
a fost o sursă importantă de venit pentru biserică. Practica
vânzării de indulgenţe a fost extrem de profitabilă pentru prelaţi.
Biserica obţinea venituri substanţiale şi credincioşii–nevrednici,
ca toţi oamenii – erau absolviţi de păcate. Ce era rău în aceasta
invenţie e că bisericii obişnuiau să i se spună colectoarea de
bani. Biserica devenea din ce mai bogată, iar oamenii care au
murit sau cei în viaţă puteau să îşi rezolve problema vinovaţiei.
Fundamentul reformei: tezele lui Luther
Johann Tetzel a început să vândă indulgenţe, cu scopul de a
strânge bani pentru renovarea Basilicii Sfântului Petru din Roma.
Luther s-a opus acestor vânzări de indulgenţe cu vehemenţă şi
nu a fost de acord cu aceste practici nebiblice. Câteva teze din
cele 95 criticau direct practica vânzării de indulgenţe. Convins că
mântuirea nu poate fi atinsă decât prin credinţă şi prin graţie divină,
Martin Luther s-a opus acestei practici. În acest sens, a scris
„Disputatio pro declaratione virtutis indulgentiarum“, text cunoscut
sub denumirea de cele 95 de teze. El a bătut în cuie acest
document pe uşa bisericii Castelului din Witteberg. Aceste 95 de
teze au devenit fundamentul Reformei Protestante, fiind scrise
pe un ton umil şi academic, mai degrabă ridicând întrebări
decât aruncând cu acuze. Primele două teze cuprindeau ideea
centrală a lui Luther, faptul că Dumnezeu îşi doreşte ca oamenii
să se căiască şi că numai credinţa şi harul, pot duce la mântuire.
Biblia, susţinea Luther, că este singura normă de viaţă pentru
toţi credincioşii. Această idee că Biblia este principala sursă a
autorităţii religioase şi că mântuirea se obţine prin credinţă a

modelat mai mult decât orice pe oameni şi a fost scânteia care a
aprins o lumină care nu mai putea fi acoperită.
Reforma produce schimbări.
Reforma a adus schimbări profunde în sfera politică, juridică
şi în întreaga societate. Impactul reformei a fost aşa de mare încât
a depăşit hotarele Germaniei. Naţiuni ca Olanda, Danemarca,
Suedia, Norvegia au acceptat reforma şi au prosperat la toate
nivelele şi au ajuns model pentru alte naţiuni.
Luther a fost un om cu o personalitate deosebită şi convingeri
puternice neclintite. Pentru următoarele convingeri era
în stare să meargă la moarte.
Sola Scriptura – Numai scriptura este vrednică de crezare atunci
când vorbim despre adevăr. Scriptura şi nu tradiţia este autoritatea
normativă.
Sola Fide – Mântuirea este prin credinţă, faptele le facem pentru
că suntem mântuiţi. Faptele ne sunt pregătite de Dumnezeu ca să
umblăm în ele prin credinţă.
Sola Gratia – Harul este favoarea nemeritată a lui Dumnezeu
fără de care nu poate fi concepută şi explicată mântuirea.
Solus Christus – În numele Lui suntem mântuiţi, nu există alt
nume în care să fim mântuiţi.
Soli Deo Gloria – Numai El merită toată gloria!

Fedor Covaci

Related Posts

Tags

Share This

468 ad

Kommentar hinterlassen

Your email address will not be published. Required fields are marked *