[:ro]ARE NEVOIE CREȘTINUL DE O BUNĂ PREGĂTIRE?[:]

[:ro] Proverbe 19:8: „Cine capătă înțelepciune, își iubește sufletul; cine păstrează priceperea, găsește fericirea.”

Numai după ce ai terminat grădinița ajungi în școala primară și după patru ani, în care acumulezi multă cunoștință, încep micuții elevi să se pregătească deja pentru viață. Cu cât înaintezi în vârstă se nasc mai multe întrebări:
Ce şcoală mi se potrivește cel mai bine?
Ce limbi străine îmi vor folosi mai târziu?
Ce voi deveni când voi fi mare? Ce să studiez?
Dar ce spune Biblia referitor la această temă?
Ar putea părea arogant sau ar putea fi numit păcat faptul de a-ți însuși multă cunoștință?

Vreau în acest articol să dezbat această temă din perspectivă biblică.

Biblia prezintă multe personaje din trecut care au fost înțelepte și învățate.      Așa a fost de pildă Moise, care a eliberat poporul lui Dumnezeu din robia lui Faraon și care și-a însușit toată învățătura timpului său (F.A. 7:22). De asemenea și Solomon, sub domnia căruia poporul Israel a devenit foarte bogat și nu a purtat războaie, deținea întreaga cunoștință a timpului său (Ecles. 1:16). Despre Daniel și ceilalți trei tineri robi spune Biblia că erau plini de „ştiinţă şi pricepere” (Dan. 1:17-20).

De asemenea Pavel care era un intelectual deosebit a fost ales de Dumnezeu ca să „mărturisească înaintea celor mici și celor mari” (F. A. 22-26); adică a putut să predice Evanghelia oamenilor din toate clasele sociale. Pe baza acestor exemple putem trage concluzia că Dumnezeu nu condamnă cunoștințele și nici istețimea de a le aplica, ci dimpotrivă aceste atribute sunt încurajate și descrise de Domnul ca binecuvântări. Biblia ne înștiințează în Proverbe 16:16:
„Cu cât mai mult face câștigarea înțelepciunii decât a aurului! Cu cât este mai de dorit câștigarea priceperii decât a argintului!” iar  Proverbe 19:8: „Cine capătă înțelepciune, își iubește sufletul; cine păstrează priceperea, găsește fericirea.”

Dar cum să folosim aceste cunoștințe? Pavel spune în 1 Corinteni 3:19-20 – Căci înțelepciunea lumii acesteia este o nebunie înaintea lui Dumnezeu. De aceea este scris: „El prinde pe cei înţelepți în viclenia lor.” Și iarăși: „Domnul cunoaște gândurile celor înţelepţi. Știe că sunt deșarte.”
Ce înseamnă aceasta? Solomon scrie:„Începutul înțelepciunii este frica de Domnul.” Vreau să menționez aici că înțelepciunea este un dar de la Dumnezeu (ex. Solomon) și cunoștințele le dobândim prin munca de a învăța prin hărnicia noastră la școală și de a căpăta experiență. Aceste cunoștințe ne vor binecuvânta când le vom folosi pentru Domnul. „Orice faceți, să faceți din toată inima ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni.”
(Coloseni 3:23). Deci putem spune că Dumnezeu nu dorește să ne împiedice de la școală și studiu, dimpotrivă vrea să-l recunoaștem în toate căile noastre. Proverbe 3:6: „Recunoaște-L în toate căile tale, și El îți va netezi cărările.” Să ne temem de Domnul în reverență și să-L ascultăm pentru a avea o minte sănătoasă (Ps. 111:10); și tot ceea ce facem să facem ca pentru Domnul.

Când celor trei tineri din Babilon li s-a poruncit să se închine altui Dumnezeu, ei au refuzat. Relația cu Dumnezeul adevărat le-a fost mai importantă decât orice bogăție și carieră, pe care le-ar fi putut obține în societate prin cunoștințele și înțelepciunea lor, și ei au fost pregătiți să renunțe la toate, chiar să îşi asume riscul de a-și pierde viața.

S-ar putea ca unii să spună: „totul sună bine și frumos, dar eu nu am fost ales pentru şcoală sau facultate”.
Ce spune Biblia despre aceasta? Iosif a fost urât de frații săi și vândut ca sclav. Astfel a ajuns ca slujitor (rob) în casa lui Potifar. Dar Iosif și-a dat toată silința și a devenit mai marele slujitorilor. Apoi a fost aruncat în închisoare pentru că el s-a comportat cu frică de Dumnezeu.
Dar nici acolo nu se descurajează – chiar aș putea să-mi imaginez cum a gândit Iosif despre el. Dacă Dumnezeu vrea ca eu să fiu un deținut (pușcăriaș) atunci voi fi cel mai bun deținut (pușcăriaș). El a slujit în închisoare prin talentele pe care Dumnezeu i le-a dat, devenind, ceva timp mai târziu, cel mai important om din Egipt după Faraon. Pentru mine această istorisire este un răspuns bun pentru cei care caută motive să-și argumenteze comoditatea și lenea, ceea ce este condamnat de Dumnezeu (Proverbe 15:19).

În încheiere doresc să specific o situație în țara noastră, Austria. Sistemul de învățământ este în așa fel conceput, că orișicine are aceeași șansă la învățământ cât și la un studiu bun, indiferent pe care și-l dorește. În câte țări mai este posibil să studiezi gratis și să primești pe lângă aceasta și ajutor familial până la vârsta de 24/25 ani? Este o realitate faptul că în această privință suntem foarte binecuvântați și ne stau drumurile deschise pentru ca noi să-L putem reprezenta pe Dumnezeu cu cinste în această țară.

Michi Demean                          

 [:]