Caria dentară
WHO (Organizația mondială a Sănătății), declarase în aprilie 2012, pe plan mondial circa 60-90% dintre copii și aproape 100% dintre adulți au carie dentară. Să fie caria chiar atât de gravă?
Scurt istoric
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au suferit de această ”boală”. Într-un manuscris datat în anul 5000 î.Hr., caria dentară e descrisă ca fiind cauzată de un ”vierme de dinte” (Tooth worm). Civilizația greco-romană, în comparație cu alte civilizații, aveau chiar și tratament împotriva durerii cauzate de carie. Istoricii din vremea respectivă au semnalat o creștere a cariei datorită mâncărurilor preparate, necrude și a accesibilității populației la zahăr. Frizerii din acea vreme au fost faimoși că puteau rezolva, pe lângă meseria lor, și problemele dentare prin extracția dinților afectați. Mult mai târziu, prin 1890, W.D.Miller a demonstrat ca ideea unui vierme de dinte nu fusese chiar așa de departe de adevăr, deoarece descoperise că anumite bacterii care se află în gură combinate cu anumite alimente cauzează de fapt caria. Mai târziu, prin 1924, Killian Clarke aflase și ce fel de bacterie e responsabilă, așa numita Steptococus mutans.
Structura dintelui: smalț, dentină, pulpă
Smalțul dintelui este considerat ca fiind cea mai dură structură din tot organismul omului și slujește ca strat protector al dintelui. El nu are vase de sânge, nici nervi, prin urmare, este insensibil la agresiunile exterioare. Caria localizată la nivelul smalțului nu produce durere. Cu cât pătrunde mai adânc, spre următorul strat, dentina, începe să doară, deoarece aici se găsesc deja nervi. Durerile cresc cu cât se apropie mai mult de camera pulpară, locul unde este nervul principal și toate vasele de sânge prin care se hrănește dintele.
Simptome
Caria în stadiul incipient, apare sub forma unei ”decolorări” a dintelui, ca o pată alb-crețoasă. Acest lucru indică demineralizarea dintelui, cu alte cuvinte, slăbirea stratului protector. În acest stadiu, dacă este descoperită, caria mai poate fi oprită în evoluție. La început doare la cald, rece, dulce, acru. Durerile vin și pleacă, așa că multe carii trec neobservate până ajung în apropierea nervului. Durerile devin constante, încep să devină pulsatile, nopțile sunt nedormite și cedează la început la rece și la medicamente de durere. În acest stadiu nimic nu mai poate salva nervul dintelui, acesta urmând a fi îndepărtat. Prin urmare, dintele moare.
Datorită cariei, pot apărea inflamații ale gingiei, gust neplăcut în gură și respirație urât mirositoare. De asemenea, caria netratată poate duce la afectări ale întregului organism mai ales la persoanele care deja suferă de anumite boli.
Cauze
Cele mai frecvente predispoziții sunt: suprafața dintelui, bacterii cauzatoare de carie, mâncărurile bogate în carbohidrați (zaharoză, fructoză și glucoză) și timpul.
Bacteriile responsabile pentru caria dentară sunt: Streptococul mutans, Streptococul sobrinus și lactobacilii. Acestea se găsesc în mod normal în cavitatea bucală, dar în combinație cu alimente în special zaharoase, făinoase și cu o igiena dentară care lasă de dorit, acestor bacterii li se creează un mediu propice de înmulțire. În scurt timp, aceste bacterii colonizează suprafețele dentare greu de curățat și încep să distrugă dintele încetul cu încetul.
Metode de prevenire
Primul și cel mai important lucru îl reprezintă igiena orală proprie. Aceasta necesită timp. Nu ajunge spălatul pe dinți odată pe zi sau, mai rău, odată la câteva zile. Spălatul pe dinți trebuie să aibă loc cel puțin de 2 ori pe zi timp de 3 minute de fiecare dată. Sună mult și dificil la început dar devine repede obișnuință. Apoi, este important să se folosească ața dentară pentru curățirea spațiilor dintre dinți, unde în mod normal nu ajunge nici o periuță dentară. Pentru început, până se obișnuiește folosirea ei, e bine să se cumpere o ață cerată, deoarece gingia poate să fie rănită prin mișcări bruște. În cazul în care spațiile dintre dinți sunt mari, se poate folosi o periuță interdentară. Nu în ultimul rând, folosirea unei ape de gură completează ”ritualul” spălării dinților.
Alimentația de asemenea trebuie să fie una diversă, cu mai puține zaharuri, dulciuri, făinoase, mai multe preparate crude cum sunt legumele și fructele, ceaiul verde neîndulcit care conține Flor, alimentele cu conținut ridicat de cacao pură și vizitele periodice la medicul stomatolog (din 6 în 6 luni).
Conexiuni
Așa precum caria dentară se instalează pe nesimțite, fără să doară, fără să fie observată, aparent, fără să cauzeze probleme, tot la fel păcatul ne poate înfășura așa de lesne dacă nu veghem și dacă nu ne ducem zilnic la izvorul care ne poate curăți de orișice păcat. La fel cum în cursul curățirii dinților se folosesc mai multe mijloace, la fel trebuie să ne păzim de păcat prin toate mijloacele posibile precum: citirea zilnică a Scripturilor, rugăciunea în odăiță ca și cea în compania fraților, mărturisire la timp înainte să se complice lucrurile, hrănirea corespunzătoare a sufletului și ferirea de lucrurile care pot să ne tragă în păcat. Așa să ne ajute Dumnezeu să facem.
Diana Anghel