Revista Apa Vietii

"Oricui bea din apa aceasta, îi va fi iarăşi sete. Dar celui ce bea din apa pe care i-o voi da Eu, nu-i va mai fi sete în veac, ci apa pe care i-o voi da Eu va deveni în el un izvor de apă, ţâşnind spre viaţa veşnică."

Toate

„CE ÎMI PLACE?”

Samson, (tradus înseamnă „omul soarelui”), om ales de Dumnezeu ca să scape poporul Israel de asuprirea filistenilor, binecuvântat de Domnul cu o putere deosebită atât din punct de vedere fizic cât şi spiritual, Duhul Domnului fiind cu el şi pe-ste el, s-a coborât la Timna, în ţara Filistenilor. Mă întreb, ce a căutat omul Domnului acolo, în acel loc? Poate că ar trebui să ne întrebăm noi şi copiii noştri ce căutăm noi în unele locuri!? Copiii Domnului care ar trebui să umble pe căile Domnului, pe culmi spirituale decid de multe ori, spre nenorocirea lor, să coboare standardele morale şi spirituale date de Scripturi şi să se ocupe de îndeletniciri lumeşti, periculoase şi cu consecinţe fatale. Aş dori să învăţăm patru lucruri importante din acest pasaj din Scriptură:

Când te duci unde nu trebuie (şi renunţi la standardele morale şi biblice) vezi ce nu trebuie! În Judecători 14:1, Cuvântul spune că “Samson s-a coborât la Timna şi a văzut acolo o femeie din fetele filistenilor”.

Când ne ducem cu cei din lume în locurile în care merg ei, facem şi noi ce fac ei, chiar dacă de prima dată numai ne “uităm” şi privim ce fac ei, dar după o vreme ni se par normale lucrurile care le fac ei şi le vom face şi noi. Pofta firii şi pofta ochilor ne îndeamnă la păcat, care nu are răbdare ci doreşte totul ACUM! Versetul doi spune: “Am văzut la Timna o femeie… luaţi-mi-o ACUM de nevastă..” Societatea în care trăim noi acum, are două caracteristici de bază: este o societate de consum, şi consumă (cel puţin scriptic!) mai mult decât se produce, dovada fiind datoriile enorme ale statelor aşa-zis bogate, care trăiesc din datorii şi este o societate de risipă, în care se cumpără (chiar pe datorie!) mai mult decât este nevoie pentru consumul normal şi necesar al societăţii.

Când lăsăm firea să ne conducă, starea de smerenie la care ne îndeamnă Scriptura nu ne mai satisface, destul nu mai este DESTUL, ci ne dorim mai mult decât e nevoie şi asta acum. Despre cât şi ce este destul găsim scris în Matei 6: 31-34.

Când nu mai asculţi de sfaturile bune (ale Scripturii şi părinţilor) te uneşti cu lumea, şi cu timpul devii ca cei din lume. În versetul trei, cu toate că Samson a fost îndemnat de părinţi la ascultare spre binecuvântare, el insistă în a primi ce-şi doreşte, “fructul oprit”, fără să-şi dea seama că împreună cu neascultarea vine şi nenorocirea. Filozofia “Ia-mi-o căci îmi PLACE” este foarte actuală. De multe ori ne dorim lucruri care ne plac, dar fără să-L întrebăm pe Domnul dacă îi plac şi Lui! Nu forţa părinţii să vină cu tine unde stăpâneşte LUMEA. Versetul 5 spune că Samson a luat pe părinţii lui cu el, i-a manipulat ca să accepte dorinţa lui.

Când coborâm spre lume, pe calea noastră vor apărea piedici şi necazuri şi Dumnezeu îngăduie să trecem prin ele. Întâlnirea cu puiul de leu care răcneşte este similară cu întâlnirea cu cel rău, cu duşmanul nostru, Şarpele şi Diavolul care ne momeşte ca să păcătuim. Chiar dacă plăcerea de moment a păcatului este dulce, (precum mierea din trupul mort al leului), dar urmarea păcatului este moartea. APLICAŢIE PRACTICĂ Cu toate că Samson a fost “închinat lui Dumnezeu din pântecele mamei sale” (Judecători 13:5), după o slujire de 20 de ani în care a fost conducător şi judecător al poporului Israel, slujitor al lui Dumnezeu care îi dădea mereu puterea necesară să învingă, avea şi el o slăbiciune, o scăpare, care l-a costat poziţia, vederea şi în final viaţa.

Care este scăparea mea şi a ta? Ce fac şi ce faci când te plictiseşti? De ce eşti şi sunt dependent? Dependenţa are patru stadii: interesul, obişnuinţa, acţiunea şi ruşinea. Care lucru nepermis, care ştii că este păcat te interesează şi te provoacă să meditezi sau să te gândeşti la el?

După ce gândul rău a venit odată, cu siguranţă va reveni şi va insista convingându-te, ce te preocupă pe tine e ceva normal, mulţi alţii fac acest lucru de mult şi nu au păţit nimic rău, ba chiar i-a scos (pentru moment) din rutina plictisitoare, şi intervine obişnuinţa. După ce ne-am obişnuit cu ideea că nu e păcat, pasul următor este acţiunea de a face ceea ce am gândit şi plănuit, iar după plăcerea şi satisfacţia de moment vine ruşinea şi mustrarea de cuget. Suflet drag, care este fructul oprit pe care-l vezi poate zilnic, care deja poate te obsedează şi care este stadiul în care eşti în a te “bucura” de satisfacţia împlinirii dorinţei inimii tale? După ce ai identificat păcatul, fă pasul următor şi mărturiseşte-l Domnului şi unui consilier/lucrător de încredere, şi lasă-te de el ACUM! Dacă nu vei face aceasta, dorinţa şi pofta de a face acel lucru va deveni din ce în ce mai mare şi lucrurile rele făcute vor atrage după sine şi altele şi mai grave, care vor duce la alte păcate şi la moarte. Doamne ajută-ne să ne trezim până nu este prea târziu şi să nu ne PLACĂ altceva decât de TINE.

Borze Mihai