CE NE ÎNVAȚĂ BIRUINȚA?
Când ne gândim la biruință, avem în minte mai întâi că trebuie să fii pe un câmp de bătălie și să lupți. Fiecare om este chemat să biruiască și nicidecum să fie înfrânt. Nimănui nu-i place înfrângerea! Chiar dacă ești înfrânt, e important să nu renunți la luptă. Obstacolele care stau în fața biruinței, ne descurajează de multe ori și nu avem puterea să ne ridicăm pentru a merge mai departe. Să fim dar conștienți că avem de luptat împotriva unui dușman permanent – diavolul. În viața de zi cu zi credem în existența diavolului, dar e posibil să nu înțelegem că dușmanul nostru este destul de periculos. În cer a creat război împreună cu îngerii lui „… dar n-au putut birui…” (Apoc. 12:8a). A nu cunoaște tacticile de luptă ale lui Satan este ca și cum ai merge la luptă nepregătit și legat la ochi. Numai Dumnezeu ne poate ajuta să fim mai mult decât biruitori prin Isus Hristos.
GOLGOTA, LOCUL BIRUINȚEI
Golgota este locul biruinței unde Domnul Isus l-a învins pe Satan pentru totdeauna: „Căci nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care a fost pusă și care este Isus Hristos” (1 Cor. 3:11). Golgota, unde Domnul Isus este pe cruce, din punct de vedere spiritual este pentru noi locul unde au fost biruite păcatul, diavolul și moartea. Isus a biruit la Calvar, iar în puterea biruinței Sale fiecare dintre noi avem promisiunea victoriei. Depinde de noi dacă dorim să beneficiem de această promisiune, „ne vom bucura de biruința ta și vom flutura steagul în Numele Dumnezeului nostru” (Isaia 40:29).
Ca soldați ai lui Hristos, suntem înarmați cu sabia pe care Apostolul Pavel o numește în Efeseni 6:17b „sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu”. Dacă ne bazăm pe Cuvântul lui Dumnezeu, biruința ne este asigurată prin moartea și învierea Domnului Isus Hristos.
Isus a fost dus de Duhul în pustie, unde l-a biruit pe Satan folosind Cuvântul lui Dumnezeu spunându-i „… Isus i-a zis: Este scris…”(Matei 4:4). Satan nu se lasă, luptă să-L ispitească în continuare pe Isus. În final, Isus îi răspunde „Pleacă, Satano, …, Căci este scris…” (Matei 4:10). Observăm că Isus nu stă de vorbă cu Satan, îi răspunde răspicat pleacă! Pentru creștini nici o săgeată care vine din partea celui rău nu poate străpunge scutul credinței. Nu irosi timpul să stai la taclale cu cel rău, e posibil să fii înfrânt.
RUGĂCIUNEA, ARMĂ DE BIRUINȚĂ
Vrăjmașul nostru, diavolul, nu recunoaște niciodată că este biruit. El „dă târcoale ca un leu care răcnește și caută pe cine să înghită” (1 Petru 5:8b), așteptând orice moment potrivit să atace. Dușmanul sufletului nu este păcătosul, nu este săracul sau bogatul, nici stăpânul sau robul, ci este Satana. Acest război spiritual poate fi văzut în viața de rugăciune a lui Daniel. În Daniel capitolul 9 întâlnim rugăciunea prorocului „Și mi-am întors fața spre Domnul Dumnezeu ca să-L caut cu rugăciune și cereri, postind în sac și cenușă.” (Daniel 9:3). Când Daniel s-a rugat, cerul și iadul a început lupta. Singur îngerul Gavril nu a putut învinge „căpetenia împărăției Persiei” în decurs de douăzeci și una de zile. A trebuit să-l ajute un alt înger Mihail, „…una din căpeteniile cele mai de seamă, mi-a venit în ajutor și am ieșit biruitor acolo, …” (Daniel 10:13). Pentru o astfel de luptă trebuie să fim pregătiți. Puterea de a lupta împotriva celui rău o avem în Domnul: „…fraților, întăriți-vă în Domnul și în puterea tăriei Lui” (Efes. 6:10).
După o biruință în ziua cea rea, credincioșii trebuie să aibă o îndoită vigilență și putere pentru a preveni un nou atac. Când un soldat merge pe câmpul de luptă să înfrunte un inamic, are nevoie de o tactică de luptă. Rugăciunea este o armă puternică. Ea ne leagă de Dumnezeu și ne dă biruință. Am biruință în rugăciune când mijlocul îmi este încins cu adevărul, sunt îmbrăcat cu platoșa neprihănirii, picioarele încălțate cu râvna Evangheliei păcii, am scutul credinței, am mintea acoperită cu coiful mântuirii, iar în mână am sabia Duhului care este Cuvântul lui Dumnezeu.
RĂSPLATA BIRUITORULUI
În lumea aceasta, avem necazuri și dureri, dar Isus a spus: „…Eu am biruit lumea” (Ioan 16:33). Putem avea biruință în necaz? Sigur că da! Prin credința în Domnul Isus care aduce pacea, mângâierea și bucuria. Pentru a ajunge pe câmpul de luptă, trebuie mai întâi să ne pregătim pentru a lupta. Dumnezeu, datorită credincioșiei Lui ne-a promis că ne va „…păzi de cel rău” (2 Tes. 3:3b), dar „ … care ne poartă totdeauna și cu carul Lui de biruință în Hristos …” (2 Cor. 2:14).
Biruința pe care David a câștigat-o pe câmpul de luptă împotriva lui Goliat pune în lumină două aspecte necesare: încrederea nezdruncinată în Dumnezeu „Domnul, care m-a izbăvit din gheara leului și din laba ursului, mă va izbăvi și din mâna acestui filistean.” (1 Sam. 17:37) și Slava lui Dumnezeu „…eu vin împotriva ta în Numele Domnului oștirilor, în Numele Dumnezeului oștirii lui Israel, pe care ai ocărât-o” (1 Sam. 17:45).
În ultima carte a Bibliei, Apocalipsa, în capitolele 2 și 3 găsim 7 promisiuni pentru cel care biruiește. Numai biruitorii vor ajunge în cer. „Celui ce va birui îi voi da să mănânce din pomul vieții…” (Apoc. 2:7), „Cel ce va birui nicidecum nu va fi vătămat de a doua moarte” (Apoc. 2:11); „Celui ce va birui îi voi da să mănânce din mana ascunsă ….” (Apoc. 2:17); „ … îi voi da stăpânire peste neamuri” (Apoc. 2:26). În capitolul 3 „cel ce va birui va fi îmbrăcat astfel în haine albe …” (Apoc. 3:5), „Pe cel ce va birui îl voi face un stâlp în Templul Dumnezeului Meu…” (Apoc. 3:12); „Celui ce va birui îi voi da să șadă cu Mine pe scaunul Meu de domnie, …” (Apoc. 3:21a). Modelul de biruință este Hristos care a ajuns în cer și astăzi stă la dreapta lui Dumnezeu și mijlocește pentru noi. Dacă rămânem în Hristos, vom birui în El, prin El și pentru El. Mulțumim lui Dumnezeu că avem biruință prin Isus Hristos!
Ghiță Bujdei