Revista Apa Vietii

"Oricui bea din apa aceasta, îi va fi iarăşi sete. Dar celui ce bea din apa pe care i-o voi da Eu, nu-i va mai fi sete în veac, ci apa pe care i-o voi da Eu va deveni în el un izvor de apă, ţâşnind spre viaţa veşnică."

TineretToate

[:ro]COMPLEXE DE INFERIORITATE[:]

[:ro]„Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească și parte femeiască i-a făcut.” (Gen. 1:27)

 

Biblia spune foarte clar că toți suntem creați după chipul lui Dumnezeu. Geneza 1:27: „Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească și parte femeiască i-a făcut.” Dar foarte puțini oameni pun mesajul acesta la inimă. De fapt, mai exact, foarte puține femei pun mesajul acesta la inimă. Da, femeile sunt mult mai sensibile la opinia altor oameni despre ele însele și lasă ca aceasta să le influențeze viața în moduri diferite. Acesta este, probabil, unul dintre factori majori care cauzează sentimente de nesiguranță la femei și care la rândul lor determină apariția complexelor de inferioritate.

Pentru mine personal acesta este un subiect foarte sensibil. Eu m-am luptat o bună parte din viața mea cu tot felul de complexe de inferioritate. Complexele de inferioritate sunt de fapt minciuni pe care diavolul ni le pune în minte așa de subtil încât noi nici nu putem să ne dăm seama dacă sunt gândurile noastre sau minciunile lui.
Lucrul trist este că multe femei nici nu vor să admită că au complexe de inferioritate. În schimb ele se ascund sub diverse scuze. De exemplu: eu de multe ori spuneam „am nevoie să slăbesc, este important pentru sănătatea mea”, asta în sine nu era o minciună. Eu chiar aveam nevoie să slăbesc, dar foloseam adevărul ca o scuză să fac cura de slăbit pentru ca adevăratul motiv pentru care doream să slăbesc să nu iasă la iveală. De fapt eu uram felul cum arătam și gândeam că dacă voi putea slăbi câteva kilograme voi fi și eu frumoasă.
De multe ori când mă uitam în oglindă îmi spuneam minciunile ce diavolul mi le planta în minte, „tu ești urâtă, n-ai nici o valoare cu figura asta grasă”, sau „nimeni nu te va putea iubi cu adevărat dacă nu devii slabă”. Cu siguranță, eu nu știam că acestea erau minciunile diavolului ci credeam că sunt o motivație bună pentru a mă ajuta să slăbesc.
Acum, uitându-mă în urmă, îmi dau seama cum toate acestea au lucrat pentru a ruina ceva ce Dumnezeu a creat perfect de la început. Am mai realizat că aceste complexe de inferioritate se formează din diverse motive. Dacă însă ne uităm cu atenție realizăm că ele originează în două cauze majore.

1. Prima cauză se referă la incapacitatea umană de a accepta adevărul biblic care atestă că: „Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească și parte femeiască i-a făcut.” (Gen. 1:27)

Dificultatea ce stă în calea acceptării acestui măreț adevăr, rezultă din incapacitatea minții umane imperfecte de a înțelege însăși perfecțiunea lui Dumnezeu. Ne este foarte greu să vedem chipul unui Dumnezeu în care nu există defecte în propria noastră înfățișare plină de defecte. Versetul spune însă foarte clar că Dumnezeu a creat omul după chipul Său. Deci noi, când am fost creați, am fost de asemenea perfecți. Dar asta nu înseamnă că am rămas perfecți pe drumul vieții noastre. Din pricina păcatului trupurile noastre sunt supuse degradării până la moarte. Ne naștem și moștenim de la părinți o anumită structură genetică—unii mai sănătoasă, alții mai puțin sănătoasă. Pentru aceasta nu sunt vinovați nici părinții, nici copiii. În Ioan 9:3, Isus a răspuns: „N-a păcătuit nici omul acesta, nici părinții lui; ci s-a născut așa, ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu.” Deci nu-l lăsați pe diavolul să vă facă să vă simțiți vinovați pentru lucrurile care nu sunt sub stăpânirea voastră. Pe drum întâlnim situații și oameni care ne afectează în moduri pozitive sau negative. Ființa noastră spirituală, prin jertfa Domnului Isus a fost refăcută după chipul și asemănarea Lui. Aceste întâmplări lasă urme în noi și în viața noastră. Ele pot chiar să ne facă să luăm hotărâri bune sau rele și așa, încet iau din ce Dumnezeu a creat original. Ieremia 1:5 „Mai înainte ca să te fi întocmit în pântecele mamei tale, te cunoșteam…”
Însă indiferent de întorsătura pe care o pot lua lucrurile în viața cuiva, acest adevăr răzbate dincolo de experiențele noastre – Dumnezeu i-a creat pe bărbați, dar și pe femei. Și Dumnezeu nu face greșeli – deci tu NU POȚI să fii o greșeală. Dacă ne vom concentra pe „defectele” noastre și nu pe adevărul biblic, vom permite acestei minciuni diabolice să alimenteze complexul, șoptindu-ne apoi în ureche cu glas de șarpe viclean: Tu ești o greșeală, sau Dumnezeu trebuie să fi făcut o greșeală atunci când te-a creat.

Pe de altă parte, adevăratul motiv care a stat în spatele actului creator a fost dragostea, exprimată în forma ei cea mai pură. Și ea ar trebui să îți amintească faptul că acest complex (de inferioritate), minciuna acea care te face să te consideri că nu ești iubit, că n-ai valoare, sau că nu meriți să fii iubit e exact ce am spus mai înainte: o minciună. Evident, este Unul care te-a iubit destul de mult ca să te creeze. El chiar a găsit atâta valoare în tine încât și-a făcut timp chiar să te cunoască înainte de a te crea în pântec.
Sunt atât de multe complexe de inferioritate care s-ar putea elimina doar dacă am accepta Cuvântul adevărului și dacă am trăim deplin prin el. Versetul din Ioan 8:32 spune cel mai bine lucrul acesta: „veți cunoaște adevărul, și adevărul vă va face slobozi”. Știind și acceptând acest mare adevăr, și anume că noi suntem creați după chipul Său și apoi acceptând toate adevărurile secundare care rezultă din acest adevăr mare, vom fi eliberați de o mulțime de complexe de inferioritate, minciuni și nesiguranțe.
Trăind la umbra acestui adevăr, ne va fi mult mai ușor, să confruntăm ceea ce urmează.

2.  A doua parte se află în incapacitatea noastră de a accepta că alți oameni ne pot iubi. De ce ar fi asta o problemă? E o problemă fiindcă dacă tu nu poți să te iubești pe tine, atunci nu poți accepta și crede că alții te iubesc. Cum ar putea cineva accepta ca alți oameni să îl/o iubească, dacă el/ea nu se poate iubi pe sine? Și ce-i mai rău este faptul că dacă tu nu te iubești pe tine atunci cum ar fi posibil să iubești pe aproapele tău? Matei 19:19 „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.“
Complexele acestea au un fel deosebit de-a răni nu doar persoana afectată de acest gen de complex ci și pe cei din jurul ei. Neputința de a oferi și a accepta iubirea celor din jur, așa cum ne cere Biblia reprezintă doar una din formele în care complexele pot cauza rău.
Odată ce poți accepta adevărul în viața ta și începi a-l trăi, o mare parte din rădăcina problemei acesteia se rezolvă. Iar apoi abilitatea de-a te iubi pe tine așa cum ești nu mai e chiar atâta de greu de dobândit. În cele din urmă, învățând a te iubi pe tine însuți, indiferent de episodul pe care îl străbați în viață, îți permite să simți dragostea pe care oamenii din jurul tău au să ți-o ofere, pentru ca în final tu să iubești așa cum Dumnezeu a poruncit.

Eu, cumva spuneam, m-am luptat mult timp cu complexe de inferioritate și am adus o parte din ele cu mine în căsnicia mea. De multe ori îl întrebam pe soțul meu „Mă iubești? Dar mă vezi frumoasă? Chiar sunt așa de grasă și urâtă?” Și el de fiecare dată îmi spunea „Da te iubesc. Da ești frumoasă. De ce mă tot întrebi dacă te iubesc? De ce lași complexele de inferioritate să îți tulbure pacea și să te supere?“

Eu am vizualizat complexe mele de inferioritate ca o pereche de cătușe care mă țineau legată de mâini și de picioare. Mă țineau legată în așa fel încât nu puteam să mă bucur de viața care mi-a fost dăruită. Odată ce am acceptat puterea adevărului în viața mea prin Cuvântul lui Dumnezeu, am putut să văd cum aceste cătușe s-au rupt și complexele care până atunci m-au ținut legată în loc nu au mai avut puterea să mă țină captivă.

 

Luiza Neamţu

[:]