CURAT ÎNTR-O LUME COMPROMISĂ

Tehnologia este un dar de la Dumnezeu, atunci când o folosim pentru propășirea omului. Însă noua tehnologie nu este decât o colecție, unelte noi pe care le inventăm, le împărtășim și le folosim pentru a face lucrurile să se miște mai repede și să funcționeze mai ușor. Tehnologia ușurează ceea ce facem, însă nu ne poate oferi un răspuns la cele mai profunde întrebări ale noastre. Mai specific, tehnologia nu poate răspunde la următoarele întrebări:

Cine sunt?

Pentru ce sunt aici?

Care este chemarea mea?

La ce sunt bun și la ce nu mă pricep?

Aceste întrebări fundamentale ale vieții nu-și găsesc un răspuns în tehnologie. Scriptura însă, are răspunsul potrivit.
Psalmul 119 se dovedește a fi un ghid pentru toți cei care conștientizează lumea în care trăiesc și își doresc o viață după voia lui Dumnezeu. „Cum își va ținea tânărul curată calea?” (v. 9). Este de fapt o întrebare pe care ne-o punem cu toții, tineri sau bătrâni. Cum pot trăi într-un mod curat, care să fie pe placul lui Dumnezeu?

Întrebările tinerilor

Ca și trupul nostru, și viața noastră Îi aparține lui Dumnezeu. Iar când ne gândim la viață, am putea să o privim și din perspectiva trecerii timpului. Durata vieții noastre îi aparține tot lui Dumnezeu. Dacă stăm să medităm la asta, cât din timpul nostru zilnic îi acordăm lui Dumnezeu? Sau, să facem un pas înapoi și să ne gândim. Cam cât din viața noastră îi dăm lui Dumnezeu? Un an? Zece? Iar în restul timpului cum trăim? Să privim însă problema diferit:

cât din viața noastră merită Dumnezeu? Cred că răspunsul este clar. Este bine să ne întrebăm așa ceva la o vârstă fragedă. De cele mai multe ori, situația este exact invers. Omul lasă să treacă o vreme peste el, o vreme în care nu își păstrează cărarea curată și privind în urmă, se gândește: „Poate ar fi bine să-mi schimb strategia. Ceva nu e ok”.
Atunci când ne gândim la curăție, prima idee care ne vine în minte este curăția sexuală. Dacă vorbim și despre tineri, atunci cu siguranță ne vom gândi la Psalmul 119 cu precădere din această perspectivă, îndemnându-vă să vă păstrați curați. Și este un lucru de dorit, până la urmă. Însă ce ne spune versetul 9? „Cum își va ținea tânărul curată cărarea?” Ce înseamnă „cărarea” sau „calea”? Se referă la tot parcursul vieții noastre. Prin urmare, omul se întreabă: cum pot fi pur/curat în toate domeniile vieții mele, cum îmi administrez banii, ce fel de soț sau soție sunt, ce fel de angajat sunt la locul de muncă, într-un cuvânt, cum pot să mă prezint curat în fața lui Dumnezeu în fiecare aspect al vieții mele pe care mi l-a dat El?
Așadar, întrebarea din versetul 9 poate fi interpretată ca: „Cum își va ținea tânărul curată cărarea, când tot ceea ce-l înconjoară vrea să-l oprească și chiar propria sa natură se împotrivește căii lui Dumnezeu?” Dumnezeu ne oferă un răspuns foarte clar. Răspunsul Lui este detaliat de la versetele 10 la 16. Cuvântul Lui va fi apărarea noastră împotriva acestei lumi. Așadar, versetele 10-16 ne explică ce trebuie să facem cu Cuvântul lui Dumnezeu, cum ne poate afecta viața într-un mod care să ne sfințească.

Pașii pentru a trăi o viață curată

Există 5 pași prin care Cuvântul lui Dumnezeu ne va afecta viața în așa fel încât să trăim o viață curată și sfințită înaintea Lui.

a.Inima

Mai întâi, inima noastră trebuie să fie pe deplin deschisă Cuvântului (v. 10, 11). Inima este primul lucru pe care trebuie să-l atingă Cuvântul. Dacă inima noastră nu este implicată în procesul de sfințire, nimic altceva nu-i va călca pe urme. Cu cât Cuvântul lui Dumnezeu ajunge să-ți umple inima mai mult, vei ajunge să-ți dedici timp rugăciunii. Tot acest lucru îți va da mai mult discernământ să deosebești aspectele bune de cele negative din viața ta, să discerni atunci când o învățătură falsă intră în viața ta.

b.Rugăciunea

Pasul următor este ca omul să nădăjduiască în Dumnezeu prin rugăciune (v. 10, 12). Gândește-te mai întâi la simplul exercițiu de a citi Cuvântul lui Dumnezeu sau de a te ruga lui Dumnezeu. Ce se întâmplă de obicei când vine momentul citirii sau rugăciunii zilnice – ți se face somn, îți pierzi interesul, fușerești să scapi cât mai repede, uiți că trebui să citești sau citești și te lupți în sinea ta cu adevărul care-ți stă în față? Asta ca să nu mai vorbim de toate atracțiile care te depărtează de la obiceiul cititului zilnic. Fără influența și puterea Duhului Sfânt care să lucreze în Cuvântul lui Dumnezeu și în aplicarea Sa în viața noastră, orice efort din partea noastră va fi în van și vom cădea pradă celor mai subtile și ascunse pericole.

c.Memorarea Cuvântului

Al treilea pas, cel al memorării Cuvântului (v. 11) este obiceiul care îți va oferi întotdeauna călăuzire și îți va activa conștiința, prevenindu-te atunci când este nevoie. Îți va pune pasiune în inimă pentru Dumnezeu. Dacă te lupți cu un păcat anume, caută versete biblice care vorbesc despre păcatul acela și memorează-le. Fă-ți carduri cu versetele, ține un jurnal zilnic în care să-ți scrii câte un verset. Dacă nu zilnic, atunci săptămânal, dar fă-ți obiceiul de a memora Scriptura. Când te vei trezi din nou în situația în care ești ispitit să păcătuiești, îți vei aduce aminte de versetele acelea și vei găsi, prin harul Domnului, capacitatea de a întoarce spatele păcatului.

d.Meditarea asupra Cuvântului

Apoi, meditarea la Cuvântul lui Dumnezeu (v. 15, 16) este cea care ne duce mai departe, de la memorarea Scripturii la cugetarea asupra textului citit. Să ne închipuim cu ar fi să luăm micul dejun în fiecare dimineață, dar sistemul nostru digestiv să nu digereze mâncarea. Asta ar însemna că nu ne vom putea trage nutrienții necesari din mâncare, lucru care face ca micul dejun să nu fi avut nicio valoare pentru noi. Așa este și cu Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă memorezi Scriptura fără a face niciun efort de a digera ceea ce ai citit, dându-i o formă care să-ți fie de folos în viață, atunci cititul nu prea are vreo valoare. Cuvântul trebuie să devină parte din identitatea ta, iar asta se va întâmpla atunci când ai meditat la tot ceea ce ai citit, atunci când te-ai gândit la fiecare verset pe care l-ai memorat.

Supunerea față de Dumnezeu

În urma primirii Cuvântului în inimă, a rugăciunii, a citirii și meditării la Cuvânt vine supunerea față de Dumnezeu. Am citit, am memorat și am meditat așadar la Scriptură. Care este pasul următor? Punerea în practică a Scripturii. Suntem chemați să ascultăm Cuvântul și să-l trăim. Dacă vrem să avem un caracter creștin autentic, nu-l vom putea dezvolta decât punând în practică ceea ce am învățat. Creștinul iubește Cuvântul lui Dumnezeu și nu-l lasă deoparte niciodată, pentru că nu este o povară pentru el, ci o bucurie. Atunci creștinul nu va uita niciodată că trebuie să asculte de Dumnezeu, oriunde ar fi: la muncă, acasă, cu familia sau cu prietenii.
Ajutarea celorlalți la a aprofunda Cuvântul
Alături de nevoia, tânjirea după Cuvântul lui Dumnezeu, cel mai bun mod de memorare și de înțelegere a Cuvântului este să-l discutăm (v. 12, 13). De aceea este o idee bună să aveți un grup de prieteni care merg la biserică și cu care să puteți sta de vorbă despre ceea ce vă vorbește Dumnezeu. Veți ajunge astfel să aprofundați textul biblic în cadrul unei comunități iar credința voastră va beneficia de pe urma acestui lucru. Cu cât ajungi să cunoști mai bine Cuvântul lui Dumnezeu, vei fi în stare să-i ajuți pe alții: să-ți ajuți un prieten necredincios care se confruntă cu o problemă sau chiar să-ți aperi credința atunci când te afli într-o situație în care ești pus la zid pentru ceea ce crezi.
Așadar, cum ne vom ține calea curată? Studiind aprofundat și aplicând Cuvântul lui Dumnezeu, această comoară a dragostei Lui pentru noi.

Vlad Crâznic