Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi! Matei 5:6

„Isus le-a zis: Eu sunt Pâinea vieţii. Cine vine la Mine nu va flămânzi niciodată şi cine crede în Mine nu va înseta niciodată.’’

Aş vrea să încep cu o întrebare: Cine vor fi fericiți, cei flămânzi şi însetaţi sau cei care vor fi săturaţi? Eu cred că vor fi fericiţi cei care vor fi săturaţi, pentru că în a fi săturat se găseşte împlinirea nevoii. Împlinirea te face fericit. A fi flămând şi însetat e doar nevoia care, dacă rămâne neîmplinită, nu aduce fericire. Însă, a fi flămând şi însetat e condiţia de bază ca să fii săturat şi ca urmare, să fii fericit. Este anormal să mănânci dacă nu ţi-e foame sau să bei dacă nu ţi-e sete. Mai întâi, trebuie să constaţi la tine aceste nevoi, foame şi sete, să fii conştient de ele, şi apoi să cauţi să le împlineşti.
Numai un om flămând va căuta să se sature şi numai un om însetat va căuta să bea apă. De aceea, zice Domnul Isus în Ioan 7:37 „Dacă însetează cineva, să vină la Mine şi să bea.”
Cu alte cuvinte, dacă cineva constată sau conştientizează că are nevoie de apă și de hrană să vină la El şi Isus va împlini aceste nevoi.
De asemenea, prin proorocul Isaia în capitolul 55 versetul 1, Dumnezeu zice: „Voi, toţi cei însetaţi, veniţi la ape,…”.  Noi trebuie să realizăm că avem aceste nevoi în noi şi abia apoi vom avea şansa ca acestea să ni se împlinească, la fel cum o boală o poţi trata numai după ce ai descoperit-o.
E adevărat că mulţi nu sunt conştienţi de aceste nevoi vitale sau sunt foarte confuzi, nu ştiu ce le lipseşte. Caută şi nu ştiu ce caută sau dacă ştiu cumva ce nevoi au, nu ştiu unde să caute împlinirea lor. De aceea, mulţi au fost şi alţii încă sunt dezamăgiţi în căutările lor, pentru că nu-şi cunosc nevoile şi nici nu ştiu unde să le caute împlinirea. Nu tot ce este pe piaţă satură şi nu toţi cei ce au ceva de oferit sunt sinceri şi corecţi cu clienţii lor, adică cu cei ce merg la ei să-şi găsească împlinirea nevoilor. De aceea este atâta confuzie şi atâta dezamăgire.
În Ioan 4, Domnul Isus are în faţa Lui o asemenea persoană deznădăjduită şi confuză, căreia îi spune în versetul 10: „Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu şi cine este Cel ce-ţi zice: Dă-mi să beau! tu singură ai fi cerut să bei, şi El ţi-ar fi dat apă vie.’’ El i-ar fi dat o apă care-i va stâmpăra setea pentru totdeauna: „Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu în veac nu-i va fi sete.’’ (Ioan 4:14a).
Pentru a conştientiza nevoia ta, trebuie să stai în faţa lui Hristos, trebuie să stai în faţa Scripturii, şi vei cunoaşte ceea ce cauţi pentru că vei ajunge să-L cunoşti pe El şi darul lui Dumneze și vei fi împlinit pe deplin, precum femeia samariteancă, pentru că Isus este singurul care poate satisface nevoile tale spirituale pe deplin. Aceasta ni se spune şi în Ioan 6:35 „Isus le-a zis: Eu sunt Pâinea vieţii. Cine vine la Mine nu va flămânzi niciodată şi cine crede în Mine nu va înseta niciodată.’’
Deci, fiind conştienţi de setea şi de foamea din noi, şi venind la Cel ce poate împlini nevoile noastre, adică la Isus, vom fi fericiţi şi plini de bucurie.
Aş vrea să mai adaug ceva, şi anume: numai neprihănirea satură. Cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire vor fi săturaţi. Mulţi, flămânzi fiind, se hrănesc cu mâncăruri otrăvite şi mulţi însetați beau din ape tulburi, dar astfel rămân cu nevoile neîmplinite. Vor flămânzi şi vor înseta din nou, continuându-şi mai departe căutările. Dezamăgirea, neîmplinirea şi neliniştea nu-i vor părăsi, pentru că s-au hrănit cu surogate. De aceea te sfătuiesc să cauţi Pâinea şi Apa vieţii. Numai ele te vor sătura.
Ca să fii fericit, trebuie să-ţi cunoşti nevoile şi să vii la Cel ce poate să ţi le împlinească: „Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!”

Fiţi binecuvântaţi de Cel ce poate sătura!

Petrică Vlas