[:ro]IDENTITATEA ȘI SINELE[:]

[:ro]A vorbi despre identitate înseamnă a vorbi despre natura umană și complexitatea ei, despre istoria devenirii omului, a creării şi recreării lui prin gândire, efort și voință, înseamnă a vorbi despre o față vizibilă, conștientă de sine și alta ascunsă ce transpare în gânduri, gesturi, comportamente demne de a fi luate în seamă.
Din punct de vedere științific nu se poate vorbi despre identitate, fără a aborda personalitatea și factorii ei implicați în procesele psiho-sociale care intervin în structurarea identității personale. Nu trebuie să uităm că, dată fiind natura socială a omului, personalitatea umană nu poate fi apreciată decât în plan social, ea validându-se în raport cu alții, printr-o raportare și reevaluare continuă.

Personalitatea umană este în esență în orice moment implicată într-o foarte largă rețea de relații sociale. Omul nu este niciodată singur, este cu sine. Relațiile cu ceilalți, raportarea la ceilalți, la obiectivitate, este permanentă. Identitatea nu poate fi apreciată decât în plan social, ea validându-se în raport cu alții, drumul ei plecând din sfera biologică, trecând prin cea psihică, afectivă, intelectuală și oprindu-se în cea socială.
Sentimentul de identitate creează siguranță, confort psihic, intimitate dar și responsabilități. Identitatea personală rezultă din experiența proprie a unui subiect de a simți că există și de a se recunoaște prin raportare la altul, atât ca ființă singulară dar și identică, în realitatea sa fizică, psihică și socială.
Din punct de vedere social, identitatea se realizează prin nume, roluri și funcții sociale (statute) dar și prin recunoașterea drepturilor și datoriilor legale, aderarea la istoria, tradiția și implicațiile dezvoltării sociale de apartenență recunoscute de sine prin identitate.
Identitatea de sine include o serie de componente: fizică, psihosexuală, socială, vocațională, moral-spirituală. Identitatea de gen este conferită de sexul biologic determinat genetic și hormonal. Identitatea sexuală nu este o problemă de opțiune proprie. Societatea, prin microgrupul familial îl recunoaște pe individ ca aparținând unuia din cele două sexe. Identitatea sexuală și conștiinta ei se formează însă printr-un proces de socializare sexuală, particularizat de la un individ la altul. Ea se construiește treptat ca o imagine de sine cu trăiri și comportamente corelative sub influența mediului, a anturajului, a numelui ca și prin rolurile și experiențele pe care fiecare le integrează în contextul cultural și educațional specific. Toate acestea oferă copilului un model comportamental de dezvoltare, identificare, orientare și apartenență psihosexuală.
Mediul social reprezentat de familie, biserică, școală, grup de apartenență, dar și prin întregul sistem ce caracterizează societatea la un moment dat își pune amprenta atât direct cât și prin mijloace indirecte asupra evoluției individului. Dată fiind natura socială a omului, identitatea sa nu poate fi apreciată decât în plan social, ea validându-se în raport cu alții și cu standardele sociale acceptate, drumul ei plecând din sfera biologică, trece prin cea psihică, afectivă, intelectuală și se oprește în sfera socială. Identitatea se validează prin capacitatea de integrare socială, atitudine față de sine și față de lume, prin preocupările sale, prin nivelul de conștiință și deschidere spre lumea valorilor sociale.
Azi îmi amintesc unele din gândurile mele de ieri, iar mâine îmi voi aminti unele din gândurile mele de ieri și de azi și sunt sigur că ele sunt gândurile aceleiași persoane – ale mele. Acest simț al identității eului este un fenomen uimitor, fiecare experiență pe care o avem modifică creierul, așa încât este imposibil ca o experientă identică să se producă a doua oară. Din această cauză fiecare gând, fiecare act, se modifică cu timpul. Totuși identitatea eului continuă, chiar dacă știm că restul personalității noastre este schimbat.
În societăţile de demult individul îşi construia viziunea despre lume în temeiul a trei-patru factori: familia, biserica, comunitatea şi, mai târziu, şcoala. Aceştia erau factorii care defineau identitatea, sinele, viziunea despre lume a tânărului, a omului, care o configurau. Vedea copilul cum se mişcă părinţii, cum se iubesc, cum se raportează afectiv, cum se luptă pentru ceva, acelaşi lucru îl făceau şi ei mai târziu. Problema este că astăzi, imaginea despre lume, este format eminamente nu pe baza izvoarelor familie-biserică-comunitate-şcoală, ci pe baza materialelor mediatice. Marea problemă astăzi este că tinerii îşi construiesc identitatea potrivit mesajului mediatic, dar, mai mult, eroilor. Copiii se educă prin modele, în societatea tradițională, modelele erau cei care erau în față, erau văzuți de bine. Problema este că astăzi aceste modele sunt cele mediatice. Ce face omul, potrivit conştiinţei sale, contribuie la modelarea creierului. Şi aşa cum l-am modelat, aşa îl am. Dacă mă gândesc la Dumnezeu şi am pace, sistemele mele neuronale vor funcţiona într-un fel. Dacă intru pe un joc pe calculator, un joc video agresiv, şi stau în tensiune, se vor modela altfel.
Identitatea se dezvoltă prin comunicare şi în duhul libertăţii. Viaţa creştină a unui practicant are cele mai bune predicţii, adică cele mai bune situaţii de sănătate mentală, de satisfacţie maritală, de stabilitate maritală, de educaţie şi aşa mai departe. Nu există niciun factor de influență mai puternic decât viaţă religioasă pentru edificarea unui om sănătos mental şi fericit. Credinţa este, poate, cel mai important sens pe care poate să-l găsească omul și pe care l-a avut de când este lumea. Astăzi îl pierde. Viața lipsită de sens este cauza bolilor psihice din societatea contemporană. Trebuie să avem în vedere că sistemele mediatice ne sunt defavorabile, ele sunt extrem de vătămătoare pentru viața noastră.
În familie și Biserică, în viața trăită cu Dumnezeu, găsim ceea ce caută sufletul nostru. Ființa umană poate fi împlinită și își găsește cu adevărat identitatea doar în imediata apropiere a imensității Creatorului ei. De multe ori nu ne dăm seama că am făcut sau că facem o alegere sau alta, dar întotdeauna alegerea depinde de noi și ea influențează identitatea noastră.
 

Vasile Leş 

[:]