IGIENA ORALĂ LA ADULȚI

Când vine vorba despre igiena orală, sunt o sumedenie de aspecte care ar trebui luate în considerare și totuși mulți, din comoditate, nu o fac. Prea puțini nu o fac din lipsa de posibilitate, deoarece prețurile la produsele de igienă orală nu sunt dezastruos de mari, chiar din contră.

Să începem cu vizita la medicul dentist (stomatolog) care ar trebui să aibă loc tot la 6 luni, nu doar când avem dureri care necesită intervenția de urgență. El este persoana de referință atunci când avem probleme și nu numai, și ne poate de asemenea confirma că ceea ce facem este bine sau nu. Tot el, prin anumite semne pe care le vede la dantură sau la gingie, poate spune despre alimentația pe care o consumăm ca fiind inadecvată sau dacă folosim incorect anumite produse de igienă orală.
Igiena orală constă din 2 părți: una făcută acasă și alta profesională făcută de asistenta igienistă (Prophylaxeassistentin sau Mundhygienikerin). Ambele sunt foarte importante. Unii cred că ajunge cea de acasă, dar sunt anumite zone unde cu metodele și produsele pentru acasă nu se ajunge niciodată să poată fi îndepărtate anumite bacterii 100% (spre exemplu la persoanele care suferă de parodontoză) sau tartrul dentar de sub gingie (piatra de pe dinți). O igienă orală profesională ține în jur de o oră. Tot ceea ce este sub 30 de minute.
Pentru efectuarea igienei orale de acasă nu este nevoie de prea multe, dar trebuie disciplină pentru a o menține zilnic. De asemenea trebuie individualizată pentru nevoile fiecăruia. Așadar, este nevoie de următoarele:
1. PERIUȚĂ DE DINȚI
a) O periuță pentru uz manual medie sau moale. Cele tari nu sunt destinate pentru dinți, dar se fabrică pentru că unii au impresia, fie că celelalte nu curăță destul de bine, fie vor să țină peria mai mult timp. O periuță bună de dinți trebuie sa aibă cât mai mulți peri de curățare, cu cât sunt mai deși cu atât mai bine îndepărtează. Periuțele foarte moi ( extra/super soft) sunt destinate în general masajului gingival sau după intervenții chirurgicale în gură gen extracții, biopsii, excizii de gingie sau operații pe gingie, operații ale maxilarelor. Cine curăță cu periuța manuală trebuie să curețe în medie 3 minute. Tot ce se face repede în 2 secunde nu este curățat bine și eficient. Cronometrarea se poate face pe telefon sau dacă există un ceas unde se văd secundele.
b) O periuță electrică cu indicator de apăsare (Andruckkontrolle). Spre exemplu cele de la oral B au indicator unde se aprinde o lumină roșie când se apasă prea tare, sau cele de la Philipps Sonicare la care pulsațiile scad odată cu apăsarea periei prea tare sau se opresc de tot. Important este să aibă acest indicator pentru că nu toate periuțele electrice îl au.
Capătul periuței electrice de asemenea se poate individualiza pe capăt pentru purtători de aparat dentar, implanturi (unde lucrarea protetică / proteza se poate da jos și care se poate curăța). Capetele mai moi se folosesc pentru gingie sau pentru dinții sensibili. În general aceste capete sunt incluse în trusele mai mari de periuță electrică. Cine curăță cu periuță electrică, trebuie să curețe în medie 2 minute. În general există aplicații care pot fi instalate pe telefon sau ceasuri în setul periuței electrice care încep cronometrarea timpului odată ce se pornește periuța electrică.
Opțional se mai pot folosi:
c) periuțe interdentare de mărimi diferite. Acestea curăță spațiile puțin mai mari dintre dinți unde nu se ajunge cu peria, și ața dentară este prea subțire ca să curețe în totalitate. Mărimile sunt în funcție de mărimea spațiului. Persoanele care necesită astfel de accesorii sunt:
• Persoanele purtătoare de aparat dentar care pot folosi aceste perii pentru a curăța locul dintre dinte și aparat;
• Persoanele cu parodontite sau parodontoze, unde curățarea spațiului influențează foarte mult menținerea sănătății gingiei
• Persoanele care au lucrări protetice mai vechi, fie pe dinții lor, fie pe implanturi unde gingia s-a retras și se vede dintele/ implantul sub lucrare.
d) periuțe unismoc (Single Bürste) sau periuțe cu cap redus. Acestea sunt foarte bune când se poartă aparat dentar, pentru curățarea implanturilor mobile sau pentru măselele de minte unde cu greu se ajunge cu periuța de dinți normală.
Fie că se curăță cu periuță manuală, fie cu cea electrică, trebuie curățate toate suprafețele dentare: interiorul, exteriorul și suprafețele pe care se mestecă (KAI Methode: Kauflächen, Innen- und Außenseiten) și întotdeauna se merge dinspre gingie spre dinte (roșu spre alb ). Periuța de dinți se schimbă în momentul în care perii încep să se franjureze (să se desfacă ca un evantai), dar recomandat este la 3 luni și după orice boală virală/bacteriană/fungică (ciupercă).
2. PASTA DE DINȚI
Se alege de asemenea după nevoile fiecăruia. Într-adevăr este și acest aspect important, dar mai importantă este metoda de curățare. Degeaba se folosește o pastă de dinți bună, dacă după spălare dinții rămân ca și cum nu ar fi fost curățați, sau curățați insuficient (cu placa dentară).
a) Persoanele care au gingii sensibile, parodontite (boli ale gingiei), au nevoie de o pastă de dinți pentru gingie. Se pot combina pastele de dinți. Dimineața se folosește pasta care are un miros mai proaspăt și seara una pentru gingii. Aceste persoane necesită și o curățire profesională a dinților mai des decât o persoană cu gura sănătoasă.
b) Persoanele cu dinții sensibili la rece, cald, acru, însă fără alte probleme legate de dantură, pot folosi o pastă pentru dinți sensibili sau eroziuni.
c) Persoanele care au o predispoziție la carii au nevoie de o pastă de dinți cu fluor sau cu hidroxilapatită. Unele persoane vor pastă de dinți cât mai naturală și este nevoie să conțină această hidroxilapatită. După studiile recent făcute pe diferite tipuri de paste de dinți în prevenția cariei dentare (2019), au fost găsite acestea două substanțe ca fiind eficiente, anume fluorul sau hidroxilapatita. Dacă pasta de dinți nu conține una dintre aceste doua ingrediente, nu își va face efectul în prevenirea cariei.
d) Pasta de dinți pentru albirea dinților
3. AȚA DENTARĂ (ZAHNSEIDE)
Ea poate fi cerată sau necerată (gewachst oder ungewachst), cu aromă sau fără. Cea mai recomandată este cea cerată, deoarece alunecă ușor prin spațiile mai înguste și strâmte fără să rănească gingia. Mulți tind să neglijeze folosirea aței dentare, o consideră ca fiind inutilă sau chiar prea grea și complicată. Ea a fost creată pentru spațiile greu accesibile periuței de dinți. De cele mai multe ori apar carii, nu direct pe suprafața pe care se mestecă, ci în locurile ascunse unde nu se poate intra cu nimic altceva. Folosirea ei este mai dificilă la început până se învață deprinderea cu ea. După aceea este floare la ureche și utilizarea ei nu necesită decât 2 minute.
De recomandat este să se folosească ața dentară zilnic, sau la cel mult 2 zile pentru că mâncarea și Anghelbacteriile ce se adună în acele spații fermentează și fac numai rău atât pentru dinți cât și pentru gingie. Se ia un nou filament de ață dentară la fiecare utilizare.
Persoanele care nu au voie să uite de ața dentară nicidecum sunt:
• Persoanele purtătoare de aparat dentar fix (Zahnspange);
• Persoanele care au lucrări protetice în gură gen punți (Brücken) sau coroane fără spațiu între ele (Verblockte Kronen).
Aici există ață dentară specială. Pe pachet fiind desenat și pentru ce se utilizează, de exemplu: Super Floss de la Oral B. Are un capăt dur care se poate cu ușurință introduce în spațiile unde nici peria de dinți nu ajunge.
Ața dentară pe suport cu o scobitoare la capăt (Zahnseidensticks) sunt recomandate în general dacă ața dentară nu este la îndemână sau dacă sunteți plecați undeva. Ele nu curăță eficient spațiile dintre dinți, sunt doar de forță majoră.
4. DUȘUL BUCAL (MUNDDUSCHE)
Dușul bucal seamănă ca structură cu periuță de dinți electrică, doar că are un capăt mult mai micuț. La fel ca și periuță de dinți electrică este de mai multe tipuri. Există duș bucal care se poate cumpăra împreună cu periuță de dinți electrică, care se poate înșuruba direct la robinet. Are un rezervor în care se pune apă și apoi se pornește, sunt și modele care se înșurubează la robinet și au un rezervor micuț unde se poate pune tinctură, ulei esențial sau un medicament. Dușul bucal funcționează cu apă. Se poate pune și apă de gură sau picături de tinctură, respectiv ulei esențial în rezervor. Dacă în rezervor este și altceva decât apă, rezervorul trebuie golit după fiecare utilizare, ca să nu se deterioreze. Dușul bucal în schimb trebuie utilizat cu mare atenție, ca să nu facă mai mult rău decât bine. Întotdeauna trebuie ținut dinspre gingie spre dinte într-un unghi de 45o. Dacă nu se știe cum se utilizează, este bine dacă se consultă igienista orală pentru îndrumări.
Merită menționat faptul că cine are duș bucal nu mai necesită folosirea aței dentare, deoarece are aceleași recomandări, ba mai mult, dușul bucal curăță mai bine pe sub lucrări protetice, gen punți sau lucrări pe implanturi.
5. APA DE GURĂ
Și aici se alege în funcție de necesitate, dar acesta nu este un accesoriu neapărat obligatoriu pentru persoanele care nu au nici o problemă dentară sau gingivală. Apa de gură poate fi cumpărată sau se prepară acasă amestecând anumite ingrediente și se picură în apa care se va folosi ca apă de gură. Ea poate fi de mai multe feluri.
a) Apa de gură pentru parodontoze sau gingivite (inflamații ale gingiei). Sunt ape de gură în această categorie care pot fi folosite pe perioade mai scurte sau pe perioade mai lungi de timp.
• pe perioade scurte, gen 5-10 zile, spre exemplu apele de gură care conțin clorhexidine (Chlorhexidine). Aceste ape de gură se folosesc de forță majoră atunci când apare o inflamație/durere gingivală bruscă.
• pe perioade mai lungi de timp sunt restul apelor de gură pentru gingii.
O foarte bună eficiență în refacerea și întărirea gingiei o au și apele de gură pe baza de acid hialuronic (ex: Gengigel).
b) Apa de gură pentru dinți sensibili este bună, însă trebuie văzut exact cauza sensibilizării dinților. Pot fi ocazional sensibili datorită smalțului prea subțire, datorită periajului inadecvat, datorită unor carii ș.a.
c) Apa de gură pentru halenă sau respirația urât mirositoare. La fel ca și în cele de mai sus trebuie găsită cauza și apoi tratarea ei. Respirația urât mirositoare poate avea cauze bucale (din gură) sau extrabucale (originar de altundeva).
cauze bucale:
mâncarea fermentată rămasă între dinți zile și săptămâni în șir, care nu poate fi îndepărtată decât cu ajutorul aței dentare sau a dușului bucal,
piatra dentară care poate fi îndepărtată la o ședință de igienizare dentară (Mundhygiene),
caria dentară, dinți stricați sau rupți de multă vreme, rădăcini rămase în gingie, lucrări protetice gen: coroane care nu mai sunt etanșe pe dinte și pătrunde mâncare între coroană și dinte unde s-a creat spațiu; punți dentare care nu s-au curățat dedesubt și la fel mâncarea fermentează producând respirația urât mirositoare; protezele care nu au fost curățate corespunzător,
boli ale gingiei și parodontale (aparatul susținător al dintelui, Zahnhalteapparat). Aici ajută igienizări profesionale mai dese pe an plus acordarea unei atenții sporite a igienei efectuate acasă,
implanturi sau lucrări pe implanturi care supurează (au puroi sau diferite secreții/infecții),
cauze extrabucale:
amigdalite cronice repetate (un consult la un medic ORL (HNO) nu ar fi lipsit de importanță),
în cazuri grave, tumori la nivelul gurii (acestea însă de cele mai multe ori se văd, se simt, produc un disconfort în viața de zi cu zi și se merge la un consult la stomatolog din acest motiv),
în probleme gastrice (cu stomacul sau esofagul).
La o primă vedere par destul de multe lucruri care trebuie luate în considerare, dar și pe plan spiritual este la fel. Nu poți întra în cer doar crezând, doar având fapte, doar ascultând Cuvântul sau nefăcând nimic pentru că ajunge harul care ne-a mântuit. Ne trebuie și credință și faptă. Una fără cealaltă nu merg. La fel și igiena orală nu merge doar cu spălatul pe dinți sau ajunge să mă clătesc cu apă de gură. Trebuie urmați mai mulți pași atât acasă, cât și la controalele regulate la stomatolog.
SĂNĂTATEA ÎNTREGULUI CORP ÎNCEPE ÎN GURĂ.

Diana Anghel