Interviu cu Luigi Miţoi

MATURIZAREA ŞI SLUJIREA OAMENILOR
Luigi Miţoi la Biserica Elim – Viena

    Fratele Luigi este căsătorit cu sora   Carmen de 31 de ani şi Domnul i-a binecuvântat cu trei copii, două fete şi un băiat. Toţi cei trei copii sunt căsătoriţi şi au de la ei patru nepoţi. Din toamna anului 2003 s-a stabilit în Statele Unite, unde păstoreşte Biserica Penticostală Betania din Chicago.

Ghiţă Bujdei: Frate pastor, sunteţi la Viena în Biserica Elim; timp de 3 zile aţi prezentat diferite teme. Care sunt aceste teme şi care este scopul lor?

Luigi Miţoi: În primul rând vreau să vă mulţumesc pentru oportunitatea de a mă adresa cititorilor dumneavoastră pe această cale şi îmi exprim aprecierea faţă de slujirea pe care o faceţi în cadrul comunităţii evanghelice din Austria.
Cele trei teme pe care le-am prezentat în biserica Elim din Viena, mi-au fost recomandate de către conducerea bisericii locale. Deşi nu se încadrează în galeria subiectelor obişnuite, apreciez intenţia păstorilor bisericii de a contribui la instruirea şi maturizarea spirituală a credincioşilor, care se confruntă cu provocări fără precedent. Cele trei teme sunt: „De ce exist? Are Dumnezeu un plan cu mine?”, „Religie vs. relaţie” şi „Creaţionism vs. evoluţionism”. Scopul acestor teme este să răspundă întrebărilor cu care se confruntă credincioşii, dar în mod deosebit tinerii care sunt îndoctrinaţi de către mediul intelectual, social şi virtual în domeniul evoluţionismului, păgânismului şi senzualităţii Evoluţionismul este predat în şcoli sub formă de ştiinţă, motiv pentru care copiilor din famiiile evanghelice li se inoculează necredinţa şi ruşinea faţă de perspectiva creaţionistă. Este absolut necesar să le oferim copiilor, tinerilor şi adulţilor evanghelici o educaţie solidă pe această temă şi de asemenea, o perspectivă biblică pe înţelesul lor.
Întrebările vieţii: Cine sunt, de unde vin, de ce sunt aici şi unde merg?

Ghiţă Bujdei:  Din toată creaţia lui Dumnezeu, omul este singura fiinţă care îşi manifestă această necesitate de a cunoaşte scopul vieţii. Care este scopul vieţii unui creştin?

Luigi Miţoi: Răspunsul la această întrebare l-au căutat de-a lungul istoriei umane religia, filozofia şi ştiinţa. Scopul vieţii unui creştin este să      identifice răspunsurile la câteva întrebări:
Cine sunt, de unde vin, de ce sunt aici şi unde merg?

Cine sunt?

Sunt creaţia lui Dumnezeu, sunt copilul lui Dumnezeu, sunt omul pentru care a murit Isus Hristos, prin a cărui moarte, a fost restaurată relaţia mea spirituală cu Dumnezeu, relaţie care fusese întreruptă din pricina păcatului.

De unde vin?

Evoluţionismul susţine că suntem produsul unei întâmplări, adică o fiinţă apărută accidental, fără nici un scop, fără nici o finalitate.
Creaţionismul crede că noi suntem făcuţi de Dumnezeu şi scopul nostru este să dezvoltăm o relaţie spirituală personală cu Creatorul nostru. În această relaţie oamenii creaţi vor primi iubirea şi grija Creatorului, oferindu-i respectul şi fidelitatea lor, elemente necesare  de altfel oricărei alte relaţii.

De ce sunt aici?

Evoluţionismul ne explică faptul că motivul pentru care suntem aici este întâmplător, orice am face nu suntem     responsabili faţă de nimeni, totul este hazard.
Domnul Hristos ne-a învăţat că noi suntem aici pentru a proslăvi numele lui Dumnezeu. Acest stil de viaţă conduce omul la fericire şi îndumnezeire.
Mântuitorul ne-a învăţat acest lucru prin prezentarea galeriei marilor responsabilităţi umane:
Marea chemare: „Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi eu vă voi da odihnă” (Matei 11:28).
Marea instruire: „Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre “(Matei 11:29).
Marea împuternicire: „Ci voi veţi primi o putere când se va coborî Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim…” (Fapte 1:8).
Marea poruncă: „Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeu tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.” (Matei 22:37).
Marea trimitere: „Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate Neamurile, botezându-i în numele Tatălui, şi al Fiului şi al Duhului Sfânt. Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacurilor” (Matei 28:19-20).

Unde merg?

Evoluţionismul ne spune că mergem în pământ şi ne amestecăm cu materia primă universală.
Creaţionismul ne învaţă că după moarte există judecată, o evaluare dreaptă şi competentă „Şi, după cum oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata” (Evrei 9:27).

Ghiţă Bujdei: Filozofia spune: „cunoaşte-te pe tine însuţi”, iar apostolul Pavel ne spune: „cunoaşte-L pe El”. Cum poate omul să creeze o relaţie personală cu Dumnezeu?

Luigi Miţoi: Este important să ne cunoaştem pe noi înşine, potrivit dictonului „cunoaşte-te pe tine însuţi”, însă rezultatul cunoaşterii umane presupune identificarea marii probleme – păcatul. Prin păcat a fost întreruptă relaţia spirituală dintre om şi Dumnezeu. Omul a încercat să înlocuiască relaţia sa cu Creatorul, cu religia, filosofia, moralitata etc. Prin păcat, potrivit legii entropiei, adică celei de-a doua legi a termodinamicii, Universul devine din ce în ce mai dezordonat. Cea de-a doua lege a termodinamicii afirmă că toate sistemele fizice lăsate libere tind să devină dezordonate, săgeata timpului fiind îndreptată întotdeauna în jos. Această săgeată, numită şi „evoluţia timpului“ arată că, odată cu trecerea timpului, totul se deteriorează, putrezeşte, moare, se consumă, se devine dezordonat, îşi pierde    echilibrul, se învecheşte, se uzează, se degradează.

În concluzie, păcatul a stricat omul, pervertindu-l într-o fiinţă păcătoasă peste care planează pedeapsa divină. De asemenea, păcatul a stricat Pământul pe care trăim, transformându-l într-o planetă degradabilă. Soluţia la această problemă universală este restaurarea prin mântuirea oferită de Mântuitorul Isus Hristos. Cunoaşterea Lui este indispensabilă, deoarece conduce la credinţă, la mântuire şi la viaţă veşnică.
Trebuie atacată problema, nu persoana!

Ghiţă Bujdei: Cum se pot restabili relaţiile rupte dintre oameni?

Luigi Miţoi:  Relaţiile se pot restaura în ordinea inversă în care au fost rupte. Una dintre cele mai dificile misiuni din viaţa unui muritor este să lege relaţii de calitate şi să le păstreze. Alegerea şi păstrarea relaţiilor este atestatul de calitate pentru fiecare om.

În primul rând vreau să spun cum nu pot fi restaurate relaţiile rupte din cauza unor conflicte:

a) Neglijarea relaţiilor rupte.
b) Minimalizarea conflictului apărut în relaţie.
c) Îngheţarea conflictului.
d) Evadarea din relaţie.
e) Justificarea conflictului.
f) Exploatarea conflictului printr-un scandal monstruos.

În al doilea rând prezint câteva soluţii pentru restaurarea relaţiilor rupte din cauza unor conflicte:

a) Acceptarea vinovăţiei personale.
b) Intenţia reabilitării relaţiei.
c) Manifestarea regretului faţă de greşeala personală.
d) Cererea iertării în mod sincer şi concret.
e) Angajamentul îndreptării.
f) Mustrarea şi corectarea trebuie să înceapă cu aprecierea calităţilor.
g) Mustrarea trebuie făcută la timpul şi locul cel mai potrivit.
h) Trebuie atacată problema, nu persoana.

Ghiţă Bujdei: Biserica Betania din Chicago are o emisiune televizată de o jumătate de oră transmisă în România. Cum a luat fiinţă acest proiect?

Luigi Miţoi: Emisiunea Păstorul cel Bun a fost iniţiată şi susţinută de grupul muzical The Messagers din Portland, Oregon – cu aproximativ şase ani în urmă. Ei au încredinţat Bisericii Betania o jumătate de oră din timpul acestei emisiuni, timp în care noi realizam şi difuzam în fiecare sâmbătă dimineaţa o predică de    evanghelizare de aproxmativ 25 de minute şi una sau două melodii creştine. Pentru mulţi ani am difuzat pe OTV, însă după ce OTV-ul a fost închis, am continuat să difuzăm pe Naşul TV.

Ghiţă Bujdei:  Care este impactul mesajului prin televiziune?

Luigi Miţoi: Credem că este o mare oportunitate să-i găsim cu Evanghelia, prin intermediul televizorului, pe oamenii care se ascund de Dumnezeu în casele lor. Orice metodă de evanghelizare este bine a o folosi, dar ne adresăm la cel mult câteva mii de oameni. Însă prin intermediul televizorului ne adresăm, în mod potenţial, tuturor românilor.

Ghiţă Bujdei: Desigur aveţi multe experienţe. Puteţi relata o experienţă în care s-au pocăit oameni prin televiziune?

Luigi Miţoi: O să vă prezint una dintre multele mărturii pe care le-am primit, mărturia doamnei I.P. din România: „Mă numesc I.P. şi sunt una dintre telespectatorii fideli ai emisiunii dumneavoastră. Chiar dacă nu v-am scris demult vreau să vă spun că nu v-am uitat şi că nu încetez să urmăresc emisiunile dumneavoastră în fiecare sâmbătă şi duminica. Ultima dată când v-am scris v-am rugat să vă rugaţi pentru mine, să mă ajute Dumnezeu să iau o decizie corectă referitor la sufletul meu şi m-aţi asigurat de asta. Vreau acum să vă mulţumesc dumneavoastră şi Domnului care m-a ajutat să fac acest pas. Între timp Dumnezeu ne-a binecuvântat cu un copilaş. Odată cu venirea lui în lume am intrat şi eu într-o lume nouă, o lume a Domnului Isus. Când copilul a împlinit 2 luni l-am dus la Biserica Penticostală din sat pentru binecuvântare şi în aceeaşi zi eu m-am botezat. Vreau să vă spun că nu regret nici o clipă decizia luată, cu toate că am avut multe încercări, dar am şi bucurii care mă fac să trec peste toate. În satul meu am fost singura persoană care a plecat pe calea aceasta, dar la rugăciunile mele Dumnezeu a mai adăugat încă 7 suflete şi încă trei care vin regulat. Biserica Penticostală din satul vecin ne-a sprijinit foarte mult şi vor să ne ajute să  construim o bisericuţă în satul meu, pentru că deocamdată ne adunăm în casa unui frate. Eu aş vrea să mă ocup mai mult de tineret, m-ar ajuta dacă aveţi posibilitate să-mi trimiteţi nişte cărţi de cântări cu note, de asemenea ceva broşuri  pentru tineret sau casete cu muzică. Vă rog din toată inima să-mi trimiteţi orice credeţi că-mi foloseşte aici într-un sat aproape uitat de lume. Încă odată vă mulţumesc pentru ajutorul în rugăciune pentru emisiunile de unde îmi extrag hrana în fiecare sâmbătă şi duminică şi pentru tot ce faceţi. Vă rog ajutaţi-mă în rugăciune pentru soţul meu care nu împărtăşeşte, deocamdată, credinţa în Domnul Isus. Domnul să vă răsplătească toată dragostea şi osteneala.”
Biserica să lucreze la maturizarea şi slujirea oamenilor

Ghiţă Bujdei: Biserica are misiunea de a predica Evanghelia până la marginile pământului cu îndrăzneală. Ce mesaj aveţi pentru Bisericile din Austria?

Luigi Miţoi: Mesajul pentru Austria este acelaşi cu mesajul pentru toţi oamenii – pocăinţă pentru oamenii nemântuiţi, maturizare şi slujire pentru oamenii mântuiţi.

Ghiţă Bujdei: Faceţi parte din grupul de misiune Speranţa. Ce v-a determinat să fiţi alături de acest grup?

Luigi Miţoi: Este misiunea mea ca slujitor al lui Dumnezeu şi este misiunea bisericii pe care o slujesc să predicăm Evanghelia tuturor oamenilor, dar mai ales celora din neamul nostru. Predic Evanghelia împreună cu Grupul Speranţa din anul 1997, şi în această perioadă de timp am văzut mii de oameni venind la Hristos. Acesta este motivul pentru care există biserica şi predicatorii.
Interpretarea în comunitate.

Ghiţă Bujdei: Aţi citit multe cărţi, în afară de Biblie, care este cartea cea mai apreciată de dumneavoastră? De ce?

Luigi Miţoi: Pentru mine cărţile teologice sunt preferate şi necesare, pentru că ele mă ajută să cunosc mai bine pe cei care le-au scris, îmbogăţindu-mă cu ceea ce le-a dat lor Dumnezeu. Este important pentru mine să mă verific comparându-mă cu toţi ceilalţi oameni ai lui Dumnezeu, acest principiu hermeneutic se numeşte „interpretarea în comunitate”.

Ghiţă Bujdei: Aţi scris vreo carte?

Luigi Miţoi: Încă nu, însă     lucrez de ceva timp la acest pro-iect.

Ghiţă Bujdei: Ce v-aţi dorit să faceţi pe linie spirituală şi nu aţi putut?

Luigi Miţoi: Mi-am dorit să câştig mai mulţi oameni pentru Împărăţia lui Dumnezeu, mi-am dorit să-i ajut pe toţi cei pe care i-am găsit fără ajutor, mi-am dorit să am un caracter desăvârşit, mi-am dorit să fiu un soţ şi un tată perfect…
Vom întâlni în cer ceea ce am făcut în numele lui Isus.

Ghiţă Bujdei: Un gând pentru cititorii Apa Vieţii.

Luigi Miţoi:        Niciodată Mântuitorul nu a fost mai aproape de clipa revenirii Sale decât astăzi. Nici una dintre achiziţiile  noastre materiale nu ne vor însoţi în cer, însă vom întâlni acolo tot ce am făcut  pentru oameni în numele Lui.
Caracterul nostru, care este imaginea Sa pe pământ, şi slujirea noastră, care este dragostea Sa pe pământ, sunt singurele noastre achiziţii veşnice.
   

    Ghiţă Bujdei