MAREA OLIMPIADĂ A COPIILOR

Tabăra creştină a Bisericilor Penticostale din Austria a avut loc la Maria Alm/Hintermoos, Salzburg în perioada 28 iunie–10 iulie 2014.
În perioada 28.06-04.07 copii între 8-10ani şi adolescenţii între 14-16 ani, iar în perioada 04.07-10.07.2014 copii între 10-13 ani. Au participat 115 copii şi 17 învăţători din mai multe biserici din Austria. Domnul ne-a binecuvântat cu părtăşii frumoase în care am putut să ne apropiem de Dumnezeu şi să avem părtăşii unii cu alţi.
Când spunem cuvântul „tabără“ imediat ne apare în minte noţiunea de timp liber, distracţie, plimbare, soare. Doar atât? Nu cumva tabăra creştină înseamnă ceva mai mult?
Dacă pătrundem mai adânc în modul de desfăşurare al taberei, vom vedea că scopul principal este cu totul altul: copiii au posibilitatea ca prin diferite activităţi (lecţii biblice, timp de închinare, muzică, sport, drumeţii) să ajungă să-l cunoască pe Dumnezeu în mod personal. E joacă, dar joacă serioasă. Cea mai bună ocazie de a exersa trăirea adevărurilor, a principiilor creştine pe care le învaţă, o au prin adâncirea relaţiilor dintre ei. Şi unul din locurile propice pentru aceasta este tabăra, departe de părinţi, de cei cunoscuţi, nevăzuţi de mulţi care eventual ar sta tot timpul în spatele lor să îi dirijeze. Însă nu rămaşi  fără  supraveghere.
Şi lucrurile pe care le aşteptăm de la ei nu sunt mici: să ia un start bun în viaţă (alături de ISUS), să fie buni unii cu alţii (şi cât de greu este de multe ori), să persevereze (să cânţi şi să continui să construieşti, chiar dacă turnul din ,,spaghetti” se dărâma întruna), să fie uniţi (chiar dacă echipa din care fac parte nu e alcătuită din colegii ideali).
Exemplele în care am văzut acestea sunt mult mai multe. Să înţeleagă că umblarea lor cu Hristos nu poate fi oricum, ci trebuie să respecte anumite reguli, chiar dacă nu întotdeauna e cel mai uşor sau convenabil. Să simţi unitatea lor atunci când proiectează drapele, ideile minunate, creativitatea pe care le au şi care reprezintă concepţia lor despre viaţă alături de Isus. Să vezi cât suflet pun în alergarea lor, nu doar la concursuri, ci şi în activităţile spirituale. Să vezi cum cei mari se simt responsabili faţă de cei mici, sunt atenţi cu ei, grijulii. Cum cântă împreună, sădind în inimile celor mici dorinţa de a le semăna. Seriozitatea pe care adolescenţii au pus-o în pregătirea zilnică a scenetelor (doar să le facă celor mici o bucurie), cum s-au completat reciproc la jocuri, s-au susţinut unii pe alţii şi au luptat cu toţii pentru a atinge un singur scop: să fie câştigători. Să vezi inimile pline de bucurie că în final au luat toţi locul I, dispărând concurenţa dintre ei şi zâmbetul de mulţumire făcându-şi loc pe feţele lor.

Toate acestea sunt convingeri, calităţi care, atunci când Duhul Sfânt va lucra în ei desăvârşit, vor aduce roade pline de bucurie. Şi atunci toţi ne vom bucura: părinţi, învăţători, biserica întreagă şi vom putea spune că s-a meritat să lucrăm, să ne jertfim, rugăciunile noastre primind răspunsul mult dorit. Chiar dacă a fost o săptămână extrem de intensivă, ne gândim cu drag la tabără şi ne rugăm Domnului ca şi în anul viitor să avem timp şi resurse să putem participa din nou .
Violeta Drăgoi