[:ro]Misiune în Moldova[:]

[:ro] 

DCIM100GOPRO

DCIM100GOPRO

Atunci când am fost întrebat dacă aş fi dispus să scriu introducerea acestui articol, m-am împotrivit în sinea mea, aducându-mi aminte de cuvintele Domnului Isus din predica de pe munte: „Când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta” Matei 6:3. Deci milostenia trebuie făcută în ascuns, pentru ca firea pământească şi eul să nu aibă nimic de spus (lăudăroşenia se naşte din micime lăuntrică).

Privind mai atent asupra acestui pasaj vedem însă că Domnul Isus vorbeşte omului ca persoană şi nu unei comunităţii, respectiv sinagogii, iar apostolul Pavel chiar aminteşte şi prezintă astfel de lucrări din mijlocul unor biserici (1 Cor. 16:1; 2 Cor. 8:1-6; 2 Cor. 9:1,5,6; Fil. 1:7; Fil. 4:14,16).

Motivaţi de exemplul scris în Biblie al înaintaşilor noştri (Evrei13:7), în vacanţa copiilor noştri (Semesterferien), un grup de fraţi din Adunarea Elim Wien însoţiţi de data aceasta (spun aceasta cu deosebită bucurie) și de un grup de tineri cu vârsta de 13-16 ani, am făcut o ieşire cu scopul misiune – ajutorare în orăşelul Soroca şi împrejurimile lui din Republica Moldova.

Când spun Republica Moldova mă refer la fâşia de pământ între Prut şi Nistru care a  aparţinut   României, iar după cel de-al doilea război mondial, Rusia şi-a însuşit-o ca pradă de război fără acordul benevol al României. Din 1992, a devenit stat independent, dar lipsa industriei, a unei infrastructuri adecvate secolului 21, a locurilor de muncă, a adus ţara într-o sărăcie lucie. Ocupaţia de bază a locuitorilor fiind agricultura, pomicultura, creşterea animalelor şi … a-şi căuta un loc de muncă în Rusia. În felul acesta familia să poată fi hrănită.

Aceasta explicând, faptul de ce unii copii sunt acasă doar cu bunicii sau în casele de copii. Copiii primesc alocaţie doar până la vârsta de un an şi jumătate.
Impactul pe care l-a avut această acţiune asupra copiilor noştri a fost copleşitor, ei având posibilitatea să vadă şi să realizeze că a trăi într-o ţară în care poţi avea de toate, nu este un lucru de apucat. Implicarea lor literalmente în distribuirea Noilor Testamente, a mesajelor Biblice şi a muzicii creştine pe CD-uri, a lemnului pentru foc în mai multe familii foarte sărace sau vizite la case de copii şi întâlnirea cu tinerii bisericii din Soroca cred că i-au marcat în mod deosebit şi mai mult de atât i-au provocat de a lua unele decizi.

„Învaţă pe copil calea pe care trebuie să o urmeze, şi când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea” Prov. 22:6. Frăţietatea din Soroca ne-a primit cu multă căldură şi dragoste frăţească.

IMPRESII DE LA ACEASTĂ MISIUNE

Filip Lavrik

„Am văzut multe familii foarte sărace…, multă sărăcie. Cu aceasta am învăţat că trebuie să fiu mulţumitor lui Dumnezeu pentru tot ceea ce ne-a dat”.

Samuel și Filip Domuţa

„În data de 2 februarie la ora 8:00 ne-am întâlnit la biserică cu fraţii care au avut o mare bucurie în a putea colabora cu noi pentru ajutarea celor în nevoi şi vestirea Evangheliei. După ce am încărcat 3 maşini mari cu lemne, ne-am împărţit pe 3 grupe şi ne-am deplasat în oraş şi prin împrejurimi pentru a împărţi lemne şi material biblic. Am întâlnit familii în mari nevoi, dar dornici de a auzi cuvântul Domnului. Am văzut copii întorcându-se de la școală stând la ocazie. Văzând 3 copii la ocazie i-am luat în maşină şi i-am dus până acasă, mărturisindu-ne că merg şi pe jos până acasă 3-5 km. La ora 18:00-20:00 am avut o părtăşie cu fraţii din Soroca, unde noi tinerii am slujit Domnului cu 2 cântări. A treia zi ne-am întâlnit la ora 9:00, am încărcat o maşină mare cu lemne, ne-am repartizat pe 2 grupe. O grupă a mers să viziteze fraţii care sunt şi ei în mari nevoi, iar a doua grupă s-a deplasat la casa de copii unde sunt 24 de copii care au vârsta cuprinsă între 4-16 ani. Condiţiile de la casa de copii sunt foarte precare, trăind mult sub alt nivel faţă de noi în Austria. S-au bucurat foarte mult când le-am dat la fiecare un cadou şi la personalul de acolo inclusiv material biblic, întrebându-ne dacă avem mai mult material biblic să le lăsăm. Iar a patra zi ne-am întors înspre Viena, având o călătorie binecuvântată, mulţumind Domnului că ne-a păzit şi ne-a ocrotit.”

Timotheus Pop

„Am avut ocazia să-mi petrec o parte din vacanţa de iarnă împreună cu tatăl meu şi prieteni de-ai mei, o parte din ei fiind însotiţi de tații lor, în Republica Moldova.
Imediat după ce am trecut graniţa dintre     România şi Republica Moldova, am observat sărăcia cu care se confruntă această ţară.
Am vizitat câteva familii din satul Soroca unde am putut ajuta cu lemne de foc deoarece majoritatea nu au un loc de muncă, astfel ei se descurcă foarte greu şi trăiesc în condiţii foarte sărăcăcioase.
Pe mine m-au marcat în mod deosebit condiţiile în care aceşti oameni trăiesc.
Casele de pământ cu mari crăpături în pereţii neizolaţi, am observat aproape la fiecare casă geamurile sparte, şi puţine erau casele unde hornul fumega, asta însemnând că nu aveau lemne pentru foc.
Am învăţat din această experienţă să preţuiesc mai mult binecuvântarea pe care am primit-o nemeritat şi faptul că nu am nici cea mai mică scuză să nu mă implic în a ajuta aceste familii şi mai ales copiii.”

Ștefan Sabău

„Am trăit în Soroca o experiență care m-a învățat că iubind te dăruiești și uiți de orice măsură. De asemenea mi-am întărit convingerile că Dumnezeu răspunde celor ce-L cheamă dintr-o inimă curată.”

Aaron Sabău
„Am rămas foarte impresionat de situaţia fraţilor şi oamenilor de la Soroca. Dacă ajută Domnul, aș vrea să mai merg. Mi-a plăcut cum fraţii de acolo s-au îngrijit de noi.”

David Andor

„Pe mine cel mai mult m-a impresionat atitudinea oamenilor de acolo, deşi trăiesc în sărăcie, mulţi nu se plângeau erau mulţumiţi înaintea Domnului. De exemplu, am fost la o femeie, care avea o singură cameră, unde avea toate lucrurile, iar în camera alăturată, era grajdiul cu animale, eu am făcut comparaţie cu noi… şi m-am întrebat, dacă noi suntem destul de mulţumitori în faţa Domnului, în ce condiţii trăim? Şi m-am gândit cu ce suntem noi mai buni, şi dacă merităm atâta binecuvântare.”

Mathias Coste

„Am fost emoţionat de copiii fără părinţi care trăiesc la casa de copii. De asemenea, mi-a fost aşa de milă de cei doi copii cu părinţii găsiţi morţi-ei sunt crescuţi şi înfiaţi de o bătrânică.”

Doru Lavric         

[:]