Nașterea Domnului Isus Hristos între mister și realitate
Iată că ne amintim din nou, ca în fiecare an, de nașterea Salvatorului nostru, Fiul lui Dumnezeu, Mesia numit Emanuel. Promisiunea pe care Dumnezeu a făcut-o lui Israel și subiectul principal pentru care cele 12 seminții se rugau cu atât de mult zel, după multe secole s-a împlinit. Și așa a început învățătura sublimă a Vechiului Testament să fie împărtășită cu toată lumea.
Mica 5:2 și învățăturile Rabinice din timpuri străvechi arată hotărât locul de naștere al Mântuitorului ce avea să vină – Betleem. Chiar dacă israeliții de atunci nu ar fi putut să își imagineze niciun loc mai neînsemnat unde să aibă loc nașterea lui Mesia cel așteptat, tocmai aceasta dovedește autenticitatea acestui raport. Felul în care este descrisă nașterea lui Isus în evangheliile după Matei și Luca ne dau de înțeles faptul că poporul evreu nu ar fi avut niciun motiv să inventeze despre împrejurările nașterii Pruncului. Nu ar exista circumstanțe mai respingătoare în mintea evreiască sub care să aibă loc nașterea Domnului păcii. Adică o numărătoare ordonată de un împărat păgân, executată de un rege urât universal, să îi aducă pe Maria și pe Iosif într-o localitate neînsemnată, din Nazaret, și să se nască Isus dintr-o fecioară, într-un staul de animale, într-o iesle, lipsit de orice fel de splendoare sau măreție, de care evreii așteptau ca regele lor să fie însoțit.
Irod a ordonat să se țină o numărătoare a poporului după maniera evreiască. Conform cu Legea, toată lumea s-a dus în localitățile lor de naștere. Iosif și Maria, fiind din orașul davidic, au ajuns, poate la asfințitul soarelui, în orașul Betleem. Umblând prin orașul aglomerat, în căutare de un adăpost, au înțeles că singurul loc liber era staulul unui han. După o călătorie lungă și îngreunată de sezonul anului, sigur s-au mulțumit și cu atâta. Iar Dumnezeu chiar acolo a ales ca Fiul Lui să fie născut.
Printre puținele detalii care se dau în Noul Testament despre nașterea lui Isus Hristos, ne amintim că Evanghelia nu a fost scrisă să se poată compune o biografie despre Isus. A avut doar aceste scopuri: cine o citește să creadă că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, iar cei ce cred să aibă viață veșnică prin El. Poate cercetătorii și-ar fi dorit mult să cunoască până în ultimul detaliu circumstanțele nașterii lui Isus, dar știm că prin Duhul Sfânt a fost descoperit tot ce trebuie să fie descoperit și tot prin Duhul Sfânt a fost tras un voal peste ceea ce trebuie să fie învăluit.
Cu cea mai mare umilitate Isus a intrat în lumea noastră și a fost pus de mama Lui în acea iesle. Așa a ales Dumnezeu să fie și așa se potrivește cel mai bine.
Thomas Bumb