Oare de ce nu bârfesc oamenii atunci când sunt ajutați?

Atunci când vorbim despre obiceiul de a bârfi, se pot lua în considerare două categorii de oameni cu trăsături de caracter și principii de viață diferite.
Din prima categorie fac parte acele persoane care nu bârfesc din principiu, indiferent dacă sunt sau nu ajutate, fiind conștienți și de faptul că a te feri de bârfă, indiferent de circumstanțe, este o poruncă a Domnului. Aceștia au un stil de viață mulțumitor, un caracter frumos care adâncește respectul față de Dumnezeu și față de oamenii din jurul lor, împlinind ceea ce stă scris în Proverbe 19:22: „Ceea ce face farmecul sau frumusețea unui om este bunătatea lui…”.
A doua categorie se referă la oamenii care renunță la obiceiul de a bârfi doar în cazul persoanelor care le oferă un anumit ajutor. Iar în momentul în care nu se mai simt favorizați, aceștia scot la suprafață reproșuri, nemulțumiri, și aleg să vadă doar greșelile celuilalt. Persoanelor care au un asemenea comportament le lipsește înțelegerea faptului că focusul nu trebuie pus doar pe propria persoană sau propria problemă, iar respectul și o atitudine potrivită față de ceilalți trebuie să fie necondiționat.
De multe ori atitudinea de nemulțumire și bârfă țâșnește din egoism și din lipsa altruismului. Aceste persoane pot fi ajutate dacă le este îndreptată privirea înspre cei din jur și nevoile celorlalți, dacă le este prezentată importanța și necesitatea mâinilor împreunate în rugăciune pentru alții, a mâinilor harnice, a mâinilor darnice, și nu doar a mâinilor dornice de a primi. Cultivând în noi și în alții sentimentul unic și măreț de a face bine semenilor ne îmbogățim duhovnicește, mulțumirea și dărnicia devenind cu timpul un mod de viață, căci „este mai ferice să dai decât să primești”. (Faptele Apostolilor 20:35)
Domnul Isus poate schimba o inimă plină de răutate și veșnică nemulțumire și o poate umple cu bunătate, mulțumire și altruism față de cei în nevoie. Căci „omul bun scoate lucruri bune din visteria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din visteria rea a inimii lui, căci din prisosul inimii vorbește gura” (Luca 6:45). Doar atunci când suntem gata să Îl lăsăm pe Domnul să ne schimbe inima și stilul de viață, vom experimenta viața din belșug cu El. Dumnezeu să ne ajute la aceasta!

Gabriela Tritean