PÂINEA ZILNICĂ

Ne-am hotărât să ajutăm câteva familii nevoiașe cărora să le plătim pâinea în fiecare zi. Am mers în România și ne-am interesat. Am găsit repede patru familii și am fost la magazinele de unde cumpărau ei pâinea de obicei. Am vorbit cu patronii și cu vânzătoarele ce vrem să facem. După ce am încheiat înțelegerea, am plătit pâinea pentru o lună în avans, iar membrii familiei mergeau la magazin să își ridice pâinea.

La una dintre familii, o familie cu 6 copii care trăiau într-o casă a parohiei catolice, o ruină abandonată și fără nici o utilitate. Aveau doar curent electric la bec.
Am luat cu noi pe una din fetițele care cumpără de obicei pâinea și am mers împreună cu ea la acel magazin. După ce am rezolvat totul, am ieșit afară și vorbeam despre ei cu Debora, soția mea.
Fiindcă ei doar începând de luni puteau lua pâinea plătită de noi, Debora a zis că ar trebui să le cumpărăm și pentru sâmbătă și duminică.
“Eu țin minte că am văzut la ei două pâini feliate“ am spus eu. „Nu erau la ei ci la cealaltă familie unde am fost.“ a zis Debora.
Dar în timp ce mă gândeam eu, am văzut că se apropie spre noi din partea dreaptă o femeie îmbrăcată modest. Nu erau oameni pe trotuar. Când a ajuns în dreptul nostru, a lăsat capul așa puțin înclinat într-o parte și cu un zâmbet suav ne-a spus direct:
“Eu zic că dacă vreți să le cumpărați pâine, să le luați și pentru mâine și poimâine că nu au și le v-a trebui să mănânce!”
Am rămas uimit și încremenit până când femeia a plecat și a ajuns câțiva metri mai departe.
Am intrat repede în magazin nemaivorbind nimic și am ieșit cu un braț de pâine, îi le-am dat fetiței după care a plecat spre casă.
Este fantastic cum Dumnezeu poartă de grijă celor nevoiași. Totul e să fi atent la ce vrea Domnul să faci.
Altă dată, înainte de Crăciun, am mers cu 180€ spre România. Bani foarte puțini pentru cheltuieli de sărbători la patru familii.
Dar am primit un porc de la un frate care a renunțat la el. Așa că l-am tăiat și l-am împărțit în patru. A fost o mare bucurie când le-am lăsat porțiile.
Tot atunci am cumpărat un aragaz nou și l-am montat unei familii care avea o fetiță surdo-mută și un băiat cu handicap. Am cumpărat și orez, făină, ulei, dulciuri și fructe, însă minunea mare a fost la sfârșit când din acei 180 € după ce am plătit totul, am mai rămas cu 150€. Bani care i-am dat fratelui pe care l-am lăsat să meargă la magazine să plătească pâinea în locul nostru o dată pe lună.

NU ȘTIU CUM S-A ÎNTÂMPLAT ASTA, DAR E SIGUR CĂ AVEM UN DUMNEZEU MARE ȘI EL FACE MINUNI!

Dinuț Hada