Pentru noi S-a născut Hristos?

„ În ţinutul acela, erau nişte păstori care stăteau afară, în câmp, şi făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor. Şi iată că un înger al Domnului s-a înfăţişat înaintea lor, şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei s-au înfricoşat foarte tare. Dar îngerul le-a zis: „Nu vă temeţi, căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul. Iată semnul după care-L veţi cunoaşte: veţi găsi un prunc înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle.”  Şi deodată, împreună cu îngerul s-a unit o mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu şi zicând: „Slavă lui Dumnezeu în locurile preaînalte şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui.”
Luca 2: 8-14

Cei mai mulți dintre oamenii zilelor noastre asociază sărbătoarea nașterii Mântuitorului cu orașe împodobite, cumpărături, cadouri pentru cei dragi, mers cu colindul etc. Scopul nașterii Mântuitorului pe pământ a avut însă o cu totul altă semnificație. Când un înger al Domnului s-a înfățișat înaintea păstorilor, aceștia s-au înfricoșat foarte tare (Luca 2:9). Este oare normal să experimentezi frică atunci când slava Domnului strălucește în jurul tău?
Prima dată când un om experimentează frică în prezența lui Dumnezeu este în Geneza 3:10. Din pricina neascultării de Dumnezeu și a ascultării de diavolul, omul a devenit din stăpân (Gen. 1:27,28) rob, potrivit cu Romani 6:16. Atunci când venim pe pământ, noi moștenim acest statut de „robi ai păcatului“ (Rom 7:14) prin însăși nașterea noastră (Ps. 51:5).
De aceea păstorii s-au înfricoșat, pentru că este imposibil să stai în prezența slavei lui Dumnezeu în această stare moștenită și apoi dezvoltată prin trăirea în păcat.
Ei bine, nașterea Domnului Hristos a avut ca prim scop tocmai ca noi să scăpăm de această frică și să experimentăm bucuria, din pricină că pentru oameni S-a născut un Mântuitor (Luca 2:10,11).         Observați că îngerul le spune că bucuria nu este doar pentru ei, ci pentru tot norodul.
Omenirea are nevoie de un Mântuitor (Salvator) deoarece, în această lume păcatul este la rang de cinste (Romani 7:21-23).
Ca să înțelegem mai bine acest principiu (lege), haideți să facem o comparație cu legea gravitației pe care o cunoaștem cu toții.
Tot ce este pe pământ se află sub influența legii gravitaționale și chiar dacă reușim să ne ridicăm în atmosferă, o facem doar pentru un timp limitat. La un moment dat toate trebuie să se revină din nou la sol din pricina acestei legi.

La fel este și cu legea păcatului. Oamenii au încercat în decursul veacurilor să iasă de sub influența acestei legi, dar nu au reușit, sau a fost ceva temporar (Rom. 3:9;23).
De când au început oamenii să exploreze spațiul cosmic și să trimită nave cu echipaj uman, s-au lovit de o mare problemă: în lipsa gravitației corpul uman avea de suferit (densitatea osoasă scade, masă musculară se atrofiază, ritmul cardiac se modifică etc.) și șocul resimțit de astronauți le punea viață în pericol. Ei bine, ei au căutat și au găsit o soluție pentru a ameliora această problemă: au început să construiască pe pământ baze de antrenament pentru astronauți, unde gravitația să fie cât mai redusă sau inexistentă, ca să aibă pe pământ aceleași condiții ca în spațiul cosmic. În prezent cele mai moderne baze ale NASA sunt în ocean, la peste 100 m adâncime, unde gravitația este aproape zero.

Dragul meu cititor, nașterea Domnului Hristos pe pământ are tocmai acest scop: ca eu și dumneata să avem posibilitatea de a trăi în afara sferei de influență a legii păcatului și a morți. Este posibil ? Categoric DA (Rom. 8:2). Venirea Domnului Hristos pe pământ a dovedit că este posibil să trăiești aici separat de păcat (Evrei 4:15). Întruparea Domnului a făcut posibilă existența pe pământ a unei „baze“, unde oamenii să poată experimenta frumusețile care sunt doar în prezența lui Dumnezeu (Efes. 2:6). Biserica lui Hristos este un asemenea loc (Matei 16:18).

Eu și dumneata, familiile noastre, adunările pe care le frecventăm avem șansa să fim un astfel de „loc“ dacă vom permite Duhului Sfânt să locuiască în noi (Rom. 8:9).

Domnul Hristos S-a născut ca noi să avem șansa să devenim copii ai lui Dumnezeu (Ioan 1:12). În preajma acestor sărbători, te rog să te oprești puțin și să te întrebi: Sunt eu o persoană care trăiește în afara legii păcatului? Este familia mea locul în care eu și cei dragi ai mei ne pregătim (ca și un astronaut) pentru lumea în care vom pleca și în care Hristos este Domn?
Cât din ceea ce fac eu ajută adunarea pe care o frecventez să fie un astfel de loc?
Fie ca aceste sărbători în care vom intra să ne ajute să experimentăm bucuria salvării din păcat, conștientizarea că Hristos a venit ca eu să trăiesc o viață de biruință asupra firii pământești (Gal. 5:24), și nu în ultimul rând, potrivit cu Luca 2:14, să Îi dăm slavă lui Dumnezeu, să avem pace și să Îi fim plăcuți Lui. Dumnezeu să ne ajute!

Daniel Sava