Popas pentru suflet

Sub acest motto, în vara anului 2013, grupul de misiune al bisericii Maranatha din Wiener- Neustadt coordonat de fratele Ovidiu Stănilă, a fost călăuzit de Dumnezeu să pornească în această lucrare în satul Piscu Nou din județul Dolj, un sat fără biserică evanghelică și fără credincioși evanghelici.
Într-o duminică, la începutul anului 2013, Dumnezeu vorbește în Italia unui tânăr diacon, Ionuț Popescu, și soției lui, Mirela, stabiliți cu familia acolo, că vă trebui să plece din Italia într-un loc ales de Dumnezeu pentru o lucrare care va fi după planul Său. După ce au fost călăuziți de Dumnezeu în acest sat, având doi copii mici, Mateo și Levi, și nici un venit, au început să slujească oamenilor ajutându-i la munca câmpului și, fiind de profesie asistent medical, s-a îngrijit de copii și bătrâni, lucru care a făcut ca în scurt timp Ionuț sau ,,domnu’ Nuțu”, cum îi zic sătenii, să câștige încrederea sătenilor. În timp ce îi ajuta pe oamenii din sat, le-a și spus despre Dumnezeu. Sătenii au fost la început mai reținuți, apoi tot mai deschiși la vestea bună a Evangheliei. S-a format un mic grup de rugăciune, de vestire a Cuvântului, de discuții libere despre învățăturile Bibliei. Cu timpul, grupul a devenit tot mai mare.
Printr-o călăuzire divină, grupul de misiune a bisericii a pornit spre acest sat, nu doar pentru evanghelizare, ci și pentru a distribui ajutoare bătrânilor, copiilor și celor mai săraci din sat. Printre cei mai nevoiași din sat am întâlnit-o pe tanti Mărioara și pe soțul ei, doi bătrânei care nu aveau pe nimeni. Ea nu putea vorbi bine, nu știa să citească și să scrie și nu auziseră până atunci de Isus, de Biblie și de rugăciunea Tatăl Nostru, nu aveau nimic în casă, iar așa-zisa casă era mai mult o dărâmătură.
După două campanii de evanghelizare, una în vara anului 2013 și una în toamna anului 2014, în luna august 2015 primele două suflete au încheiat legământ cu Domnul în apa botezului. Unul dintre cele două suflete a fost și tanti Mărioara pentru că Biblia are întotdeauna dreptate: chiar și cei mai neștiutori nu se rătăcesc pe această cale.
Botezul a reprezentat o mare sărbătoare în sat, așa ceva sătenii nu mai văzuseră. La serviciile de evanghelizare, alte suflete și-au predat viața în mâna Domnului manifestându-și dorința de a încheia un legământ cu Domnul în apa botezului. Pentru toate slăvit să fie Domnul!
Această lucrare nu se poate descrie în amănunt, deoarece nu ne permite spațiul. Dacă cineva dorește să se alăture acestei lucrări este binevenit. Chiar pe locul unde s-a oficiat botezul, se intenționează să se construiască un centru creștin. Terenul este deja cumpărat și planul este aproape gata, mai este nevoie de multă rugăciune, implicare și ceva bani. Și tu poți fi parte a acestei lucrări.
1 Corinteni 3:7-8: … aşa că nici cel ce sădeşte, nici cel ce udă nu sunt nimic; ci Dumnezeu, care face să crească. Cel ce sădeşte şi cel ce udă, sunt totuna; şi fiecare îşi va lua răsplata după osteneala lui.
Buda Corneliu