Cu toate că astăzi este foarte neglijată, de milenii familia a însemnat totul. Ea a fost rezervorul
uman al istoriei, a fost primul nucleu al civilizației și a avut trei roluri de bază:
1. Familia este locul în care se formează caracterul,
obiceiurile bune și locul în care ne formăm
pentru veșnicie.
2. Ea este o oază în care găsești pace și liniște
sufletească, în timp ce afară e mult stres, gălăgie
și agitație.
3. Familia trebuie să fie locul în care să te reîncarci
sufletește pentru nevoile de afară, să te pregătești
pentru o nouă zi.
Pentru ca familia să poată îndeplini
aceste roluri, anumite lucruri nu trebuie
lăsate să intre în casă, iar acestea sunt:
1. Gunoiul de la serviciu
Primul lucru care trebuie lăsat afară este gunoiul
de la serviciu (locul de muncă). Fiecăruia din
noi i se poate întâmpla să aibă o zi grea la serviciu,
în care șeful a strigat la el, în care colegul ascultă
prea tare o muzică, sau în care anumite lucruri să nu
fie reușite. Dacă nemulțumirile care s-au adunat în
timpul unei zile de lucru sunt aduse în casă, se poate
foarte ușor, iar de multe ori inconștient să îți descarci
nervii pe soț, pe soție, pe copii pentru lucruri foarte
mărunte, ca spre exemplu că nu a luat cana potrivită,
sau că trebuia să ia altă farfurie, sau că nu a dat drumul
la mașina de spălat. Și de aici se iscă un scandal,
din niște mărunțișuri. Toată vina pornește din faptul
că ai adus nemulțumirile, greutățile și așa zis gunoiul
de la serviciu în casă.
2. Noroiul necredinței
Al doilea lucru care nu trebuie adus în casă
e noroiul necredinței. Noi toți suntem oameni, avem
momentele noastre de necredință și de îndoială,
chiar și eroii Bibliei nu au fost scutiți de astfel de
momente. Ioan Botezătorul aude o voce din cer, care
îi spune „Acesta este Fiul Meu preaiubit”, fiind vorba
de Hristos. Tot el vede un porumbel care se așează
pe Isus, și totuși, la un moment dat, se îndoiește și
trimite ucenicii să-L întrebe pe Isus dacă El este Acela
pe care Îl așteptaseră, sau dacă trebuie să aștepte
pe altul. La fel și noi avem momentele noastre când
ne îndoim de dragostea lui Dumnezeu, ne îndoim de
credincioșia Lui, ne îndoim de faptul că trebuie să ne
încredem în El. Acest noroi al necredinței nu trebuie
adus în casă, pentru ca ceilalți să nu fie murdăriți de
el. Binecuvântează-ți casa cu binecuvântările certitudinilor
tale cu privire la credință, și lasă îndoielile
necredinței la ușă.
3. Noroiul vorbirii de rău
Al treilea lucru care trebuie lăsat afară sunt
resturile mucegăite. Scriptura spune în Proverbe
26:22 „Cuvintele clevetitorului sunt ca niște prăjituri,
alunecă până în fundul măruntaielor.“ Tuturor ne
place să ne spunem părerile sau ce am auzit despre
alții, și cu astfel de resturi, de multe ori mucegăite
și vechi intrăm în casă și ne murdărim familia. Nu
murdări cugetul lor cu resturile mucegăite ale vorbirii
de rău. Nu lăsa pe nimeni să pângărească cugetul
familiei tale prin denigrări, vorbiri de rău sau păreri
rele. Lasă afară frica, știrile rele, îngrijorările cotidiene
de care e plină lumea de astăzi, mai ales în această
perioadă. Deschide zilnic casa ta doar pentru vești
bune și pentru stări de fericire, pentru întărire, care
vine din Scriptură și din încrederea în Dumnezeu.
CUM SĂ FAC SĂ ÎMI PĂSTREZ CASA
CURATĂ?
O decizie
Primul lucru e să iei o decizie conștientă
că vrei să îți păstrezi casa curată, adică să te decizi
să lași toate lucrurile rele afară. Pocăința înseamnă
o decizie conștientă pentru Dumnezeu, o decizie
conștientă împotriva păcatului. Dacă vrei să
îți păstrezi casa curată, trebuie zilnic să te decizi
conștient că nu vei aduce lucrurile murdare în casă.
Timp pentru suflet
Dă-i timp sufletului să ajungă și el acasă. O
poveste frumoasă vorbește de un indian care a zburat
cu avionul, și care după ce a ajuns la destinație, s-a
pus jos și a spus că trupul lui a ajuns acolo, dar vrea
să îi dea timp și sufletului să vină. Când ajungi acasă
schimbă hainele de serviciu, eventual înainte de-a
ajunge, dacă e nevoie, plimbă-te printr-un parc, prin
natură. Ajuns acasă, fă-ți timp de o jumătate de oră
sau de o oră în care să dai sufletului timp să vină
acasă. Dacă îți faci timp pentru suflet îți vei da seama
că serviciuul și tot ce se întâmplă afară e mai puțin
important decât familia și cei dragi, și în consecință
comportamentul va fi unul potrivit.
Fiți recunoscători
Fiți recunoscători pentru toate lucrurile.
Mulțumiți lui Dumnezeu pentru cele mai mici
lucruri pe care le primiți. Noi nu merităm nimic
și toate le primim de la El prin har. Mulțumirea și
recunoștința alungă orice stres și orice tensiune. În 1
Timotei 6:6 Scriptura zice „Negreșit evlavia însoțită
de mulțumire este un mare câștig.“
Închei îndemnându-vă în aceste vremuri de
mari probleme, tensiuni și frici, să vă păstrați casa curată,
lăsați-le pe toate afară și faceți din casa voastră
un izvor de pace, de liniște și de fericire!

Daniel Lucuța