Luminițe multicolore, brazi încărcați cu
bomboane, clopoței la fiecare intrare sau ghirlande
agățate la geamuri… Oameni alergând dintr-un
magazin în altul cu mâinile pline de cadouri, mai
scumpe sau mai ieftine, sau ciocolată caldă cu
scorțișoară la fiecare colț de stradă. Această
imagine ne este cunoscută tuturor, celor mai mari
sau celor mai mici. Se apropie sărbătoarea Nașterii
Domnului, dar se pare că și în acest an sărbătoritul
este uitat. Ne facem daruri unii altora, uitând de fapt
că cel care merită măcar un cadou de mulțumire
este Isus Hristos.
Întotdeauna cadourile au fost un motiv de
bucurie pentru fiecare dintre noi, deși poate nu ne-au
fost oferite prea des. Încă de mici am fost răsplătiți
într-un fel sau altul de părinți, de rude sau de prieteni
cu mici atenții sau daruri, în funcție de cât de cuminți
am fost. Fie că a fost vorba de ceva consistent sau
poate numai ceva simbolic, întodeauna primirea unui
cadou ne-a adus o licărire în ochi sau un zâmbet larg
pe față.
Întâlnim adesea oameni care atunci când
se gândesc că vine perioada sărbătorilor, iau acest
lucru ca pe o corvoadă, amintindu-și că trebuie să
economisească mai mult pentru a-și permite să
cumpere ceva cadouri pentru cei dragi. Pe de altă parte,
foarte multe persoane sunt preocupate, gândindu-se
ce cadou ar fi mai potrivit pentru cei la care țin, și își fac
din timp o idee asupra cumpărăturilor ce vor să le facă.
Mai sunt și din aceia care poate nu se gândesc prea
mult atunci când vor să cumpere ceva, ci pur și simplu
iau primul lucru care li se pare mai deosebit, și îl oferă
fără să se gândească dacă este potrivit sau nu.
Și totuși… De ce toată această frământare
care ne ocupă mintea și timpul, uitând de fapt care
este semnificația acestor sărbători?
De ce ne oferim cadouri unii altora de
sărbători?
O explicație pentru o categorie de oameni
poate fi atașamentul față de persoanele căruia i le
dăruiesc, deși lucru acesta îl pot face cu multe alte
ocazii. Alții în schimb o fac cuprinși de ceva ce ei îl

numesc ca fiind „spiritul Crăciunului” când spun că
devin mai buni, mai iubitori sau mai deschiși în a dărui
ceva.
Sunt persoane care fac lucru acesta ca un
gest filantropic, pentru a-și împăca conștiința, sau sunt
altele care o fac numai pentru a arăta o imagine a unui
om generos, deși în realitate poate nu este chiar așa.
Poate te-ai regăsit în una din aceste categorii,
sau poate gândurile tale se îndreaptă înspre altă direcție
atunci când te gândești la sărbători și la cadouri. Suntem
diferiți în multe feluri, dar această sărbătoare ar trebui
să fie doar pentru Cel care merită să fie sărbătorit. Biblia
ne spune în Isaia despre un dar de mare preț primit de
întreaga omenire: „Căci un Copil ni S-a născut, un Fiu
ni s-a dat şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi:
Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor,
Domn al păcii. El va face ca domnia Lui să crească şi o
pace fără sfârşit va da scaunului de domnie al lui David
şi împărăției lui, o va întări şi o va sprijini prin judecată şi
neprihănire, de acum şi-n veci de veci. Iată ce va face
râvna Domnului oştirilor” (Isaia 9:6-7).
Despre acest dar minunat ne spune și
evanghelistul Ioan, în capitolul 3 versetul 16, atunci
când stă de vorbă cu Nicodim, Domnul Isus îi explică
nevoia omului de mântuire și planul lui Dumnezeu ce
constă tocmai în dăruirea unui Salvator.
Oamenii găsesc multe motive și multe
momente pentru a-și oferi cadouri sau pentru a primi
cadouri, dar să ne gândim, privind la această sărbătoare
ce vrea să ne învețe de fapt. Pentru salvarea și iertarea
noastră, Dumnezeu ne-a oferit cel mai de preț cadou
din Univers: pe fiul Său, Isus Hristos.
Este frumos momentul când ai primit un dar, și
ești foarte emoționat în așteptarea deschiderii lui. La fel de
frumos este și momentul când ai oferit ceva de preț unei
persoane apreciate de tine, văzând bucuria și fericirea de pe
fața lui.
Fiindcă această sărbătoare a Nașterii Domnului
așa de frumoasă se apropie, haideți să încercăm mai înainte
de toate să îi oferim lui Hristos un dar de preț: mulțumirile
noastre sincere, iar pentru cei care nu au făcut acest lucru,
pot face un cadou cu totul deosebit: inima ta predată Lui.
Biblia ne spune în Proverbe 23:26 așa: „Fiule, dă-Mi inima ta
și să găsească ochii tăi plăcere în căile Mele!”
Samuel Anghel