Predica de pe munte e cea mai complexă predică rostită de Domnul Isus Hristos. Ea cuprinde multe învățături de bază ale Împărăției lui Dumnezeu. În primele 12 versete sunt cuprinse fericirile. Ele reprezintă trăsăturile caracterului Hristic. Domnul Isus prezintă ucenicilor Săi și celor ce Îl ascultau, cine sunt cei ce se vor bucura de favoarea lui Dumnezeu. Omul nu poate să ajungă în Împărăția Sa, dacă nu își procură aceste trăsături de caracter. Ele sunt adevăratele valori pe care creștinii ar trebui să le caute. Sunt ca niște perle ascunse, care trebuie căutate. Omul superficial și lumesc nu are cum să le găsească. De aceea Domnul ne-a spus: „Mă veți căuta și Mă veți găsi, dacă Mă veți căuta cu toată inima”. Vă invit să venim la Domnul, să ne apropiem de El, fiindcă doar El va realiza prin puterea Sa aceste trăsături ale caracterului Său în noi. Să privim acum atent la fiecare fericire în parte…
„Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este împărăția cerurilor” (Matei 5:3) – Predica de pe munte reprezintă învățăturile de bază ale Domnului nostru Isus. Fericirile notate în Matei 5 prezintă trăsăturile caracterul creștin. Ele se ocupă de partea interioară a omului. Sunt pietre de temelie ale relației omului cu Dumnezeu.
Drumul renuntării
PRIVIRILE SPRE LOCUL PREA SFÂNT!
Prima fericire ne îndreaptă privirile spre „locul prea sfânt”(duhul omului) din Templul Domnului (trupul omului). Duhul omului e sanctuarul unde ar trebui să locuiască doar Dumnezeu. (2 Tim. 1:14). Firea pământească nu se supune lui Dumnezeu, ea se simte confortabilă cu stăpânul ei, diavolul. Omul prin cădere L-a scos pe Dumnezeu din sanctuarul Său și a introdus acolo tot felul de lucruri care îi oferă o relativă fericire. Omul are nevoie de siguranță, de dragoste, putere, slavă, ajutor, dar nu aleargă la Dumnezeu ca să le caute, ci adesea primește oferta vrăjmașului care îi zice: „toate acestea ți le dau ție,”…, doar trebuie să asculți de mine, sau „de fire… ”
Să privim la Cel ce venea din cer, „El s-a dezbrăcat pe Sine însuși și a luat un chip de rob”. Iată câteva din deciziile Lui privind sărăcia în duh: El spunea: „…Vin să fac Voia Ta Dumnezeule!”(Evrei 10:7b), „Eu nu pot face nimic de la Mine însumi…” (Ioan 5:30a), „Eu nu caut slava Mea, este Unul care o caută și care judecă.”(Ioan 8:50), „…Păsările cerului au cuiburi; dar Fiul omului n-are unde-Și odihni capul” (Luca 9:58), „…Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească și să-Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.”(Matei 20:28),

„Plăcerea Lui va fi frica de Domnul…”(Isaia 11:3). Iată Omul
care S-a făcut sărac: nimic de la El și pentru El, nimic
de pe pământ ci totul din cer. Să călcăm pe urmele
Lui!
INIMA TA SĂ FIE DATĂ DOMNULUI
Dacă vrei să fii sărac în duh, luptă ca întreaga
ta inimă să fie dată Domnului (Ps. 73:25-28)
în Domnul găsește-ți toată plăcerea (Ps. 37:4) și
Domnul să fie pentru tine Înțelepciune, neprihănire,
sfințire și răscumpărare (1 Cor. 1:30), adică de acum
„în El avem totul deplin”. Avraam a fost un credincios
adevărat, dar când Isaac se zărea să fie speranța sa
de viitor, Domnul îl cheamă să-l jertfească. Avraam
acum, trebuie să se decidă: cu Dumnezeu, sau cu
Isaac? Și noi suntem puși adesea în fața acestei
decizii. Ca „să-L câștigăm pe Hristos”, trebuie să
renunțăm la „Isaacul” nostru.
ALEGE-L PE DUMNEZEU!
Pavel a spus în Filipeni 3:7-8 „dar lucrurile
care pentru mine erau câștiguri, le-am socotit ca un
gunoi, […] ca să-L câștig pe Hristos”. Prea adesea însă
creștinii acestor vremuri cred că pot fi și cu lumea
și cu Dumnezeu. Fiul risipitor, când a realizat unde
l-au dus plăcerile acestei lumi, „și-a venit în fire” și
s-a întors înapoi acasă, spune Scriptura. Fericirea
este pentru cei ce aleg să renunțe la idolii și plăcerile
acestei lumi, oferind inima lor întreagă doar Domnului.
Ei au înțeles că nu poți fi și cu Dumnezeu și cu
Mamona sau cu Belial. Nu poți fi cu lumea aceasta și
cu cea viitoare. Ei au acceptat drumul renunțării, ca
să fie îmbogățiți de Dumnezeu, după cum este scris:
„Aruncă dar aurul în țărână, aruncă aurul din Ofir
în prundul pâraielor! Și atunci Cel Atotputernic va fi
aurul tău, argintul tău, bogăția ta…” (Iov 22:21-30).
O Doamne, ajută-mă să fac din
Tine singura mea fericire.
Inima mea să nu fie împărțită!

Nelu Zlibuț