IMPORTANȚA ÎNVIERII LUI HRISTOS

Şi dacă n-a înviat Hristos, atunci propovăduirea noastră este zădarnică, şi zădarnică este şi credința voastră. (1 Cor. 15:14)

Nimănui nu-i place să muncească degeaba, fără rost, cu atât mai mult să creadă ceva sau în cineva fără niciun rost, fără niciun viitor, în zadar. A crede în înviere, la modul general, nu este ceva abstract. Se întâmplă în natură, în agricultură, este o realitate. Învierea Lui Hristos este cu atât mai importantă, pentru că aceasta privește atât viața aceasta cât și viața veșnică.
Referitor la înviere, totul a început atunci, în acea noapte, în Egipt, la primul Paște, cuvânt care mai înseamnă și trecere. Atunci, prin jertfirea mielului, evreii au marcat trecerea de la robie la libertate, au înviat într-o nouă stare, aceea de națiune liberă.
Peste mai mulți ani, de data aceasta nu un popor ci lumea întreagă era în robia păcatului fără șansă de eliberare, indiferent câți miei ar fi jertfit. De aceea, nu prin jertfirea unui miel, ci prin jertfirea Mielului Lui Dumnezeu, toți oamenii, prin credința în jertfa Lui, pot trece din robia păcatului la o viață liberă în Hristos.
Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viață veșnică (Ioan 3:16).

Şi dacă n-a înviat Hristos, atunci propovăduirea noastră este zădarnică, şi zădarnică este şi credința voastră. (1 Cor. 15:14)
Pentru toți acei care acceptă prin credință această ofertă a Lui Dumnezeu, care rămân statornici în această credință și rabdă până la sfârșit, va veni ziua când aceștia vor trece din viața acesta în viața veșnică.
Dar cine va răbda până la sfârșit, va fi mântuit. (Matei 24:13)
În viață avem de rezolvat lucruri atât importante, cât și urgente. Cei care au înțeles importanța învierii lui Isus și au decis să facă voia Lui toată viața vor și beneficia de consecințele acestei alegeri.
Pe cei care nu au considerat importantă această decizie, ci au căutat până acum să alerge pentru rezolvarea lucrurilor urgente în viață, și au amânat să-și facă timp pentru lucrurile importante, îi îndemn să se oprească puțin din această alergare. Să facă o analiză profundă a faptului că Isus a murit dar a și înviat, că într-o zi și noi vom muri dar vom și învia, „fiecare la rândul cetei lui” (1 Cor. 15:23). Și fiecare va merge fie în viața veșnică, fie în pedeapsa veșnică, în funcție de decizia pe care o ia cât este în viață.
Eu L-am ales pe Hristos cel înviat, dar tu?

Corneliu Buda

Lasă un răspuns