În Exod 17: 7 este scris: „El a numit locul acela „Masa și Meriba” (Ispită și ceartă), căci copiii lui Israel se certaseră și ispitiseră pe Domnul, zicând: „Este oare Domnul în mijlocul nostru, sau nu este?”

De multe ori ni se întâmplă în viața câte ceva cu care nu suntem de acord sau care ne supără, fie că e vorba de o încercare, o ispită, un necaz sau o provocare nouă, și primul lucru pe care suntem tentați să-l facem este să găsim un vinovat pentru situația respectivă. De cele mai multe ori ni se pare că vinovat este oricine în afară de noi, uneori dăm vină chiar pe Domnul, sau începem să ne certăm unii cu alții sau cu Domnul.

În astfel de situații este legitim și normal ca să ne întrebăm dacă este bine ce am făcut, dacă este bine cum am procedat, dacă este bine că ne-am certat și dacă în aceste condiții mai este Domnul cu noi și între noi.

   Când nu mai este Domnul în mijlocul poporului Lui?

Să ne răspundem fiecare la întrebările puse de Domnul nostru astfel încât să fie și să rămână în mijlocul nostru!

Când nu ne încredem în El și nu-L sfințim: Atunci Domnul a zis lui Moise: „Pentru că n-ați crezut în Mine, ca să Mă sfințiți înaintea copiilor lui Israel, nu voi veți duce adunarea aceasta în țara pe care i-o dau” (Numeri 20:12).

În cine și în ce ne încredem și pe cine/ce sfințim noi?

Când avem dumnezei străini și ne închinăm lor:
„Niciun dumnezeu străin să nu fie în mijlocul tău și să nu te închini înaintea dumnezeilor străini! Eu sunt Domnul Dumnezeul tău care te-am scos din țară Egiptului;… Dar poporul Meu n-a ascultat glasul Meu, Israel nu M-a ascultat. Atunci i-am lăsat în voia pornirilor inimii lor, și au urmat sfaturile lor” (Ps. 81:9). „Scoateți, dar, dumnezeii străini care sunt în mijlocul vostru și întoarceți-vă inima spre Domnul, Dumnezeul lui Israel” (Iosua 24:23).

Care sunt lucrurile sau persoanele care îți ocupă marea majoritate a timpului și resurselor și ai făcut astfel din ele idolii tăi?

Când avem o inimă rea și necredincioasă
„Luați seama, dar, fraților, că niciunul dintre voi să n-aibă o inimă rea și necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel Viu. Ci îndemnați-vă unii pe alții în fiecare zi, câtă vreme se zice: „astăzi”, pentru că niciunul din voi să nu se împietrească prin înșelăciunea păcatului (Evrei 3:12).

Cum sunt inimile noastre astăzi și acum și cât control are păcatul și lumea cu poftele ei în viața noastră? Când este Domnul în mijlocul nostru?

Când ascultăm de El: „Ascultă, poporul Meu, și te voi sfătui; Israele, de M-ai asculta!”(Ps. 81:8)

Când Îi slujim Lui dar și unii altora:

1 „Voi să slujiți Domnului Dumnezeului vostru, și El vă va binecuvânta pâinea și apele, și voi îndepărta boală din mijlocul tău” (Exod 23:25).

2 „Samuel a zis întregii case a lui Israel: Dacă din toată inima voastră vă întoarceți la Domnul, scoateți din mijlocul vostru dumnezeii străini și Astarteile, îndreptați-vă inima spre Domnul și slujiți-I numai Lui; și El vă va izbăvi din mâna filistenilor” (1 Samuel 7:3).

3 „Căci care este mai mare: cine stă la masă sau cine slujește la masă? Nu cine stă la masă? Și Eu totuși sunt în mijlocul vostru că cel ce slujește la masă” (Luca 22:27).

Când darurile Duhului Sfânt sunt manifestate în Biserică și se fac semne și minuni:
„Dar, dacă toți prorocesc, și intră vreun necredincios sau vreunul fără daruri, el este încredințat de toți, este judecat de toți. Tainele inimii lui sunt descoperite, așa că va cădea cu fața la pământ, se va închina lui Dumnezeu și va mărturisi că, în adevăr, Dumnezeu este în mijlocul vostru. Ce este de făcut atunci, fraților? Când vă adunați laolaltă, dacă unul din voi are o cântare, altul, o învățătură, altul, o descoperire, altul, o vorbă în altă limbă, altul, o tălmăcire, toate să se facă spre zidirea sufletească” (1 Corinteni 14:24).

Cum trebuie să fim noi și biserica pentru ca El să fie în mijlocul nostru și să rămână cu noi până la sfârșit?

„… dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu se va smeri, se va ruga și va căuta fața Mea, și se va abate de la căile lui rele – îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul și-i voi tămădui țara. Ochii Mei vor fi deschiși de acum, și urechile Mele vor fi cu luare aminte la rugăciunea făcută în locul acesta. Acum, aleg și sfințesc Casa aceasta, pentru că Numele Meu să locuiască în ea pe vecie, și voi avea întotdeauna ochii și inima Mea acolo” (2 Cronici 7:14).

DOAMNE SFINȚEȘTE CASELE ȘI BISERICILE NOASTRE!

Mihai Borze