„Tu mi-ai întocmit rinichii, Tu m-ai țesut în pântecele mamii mele: Te laud că sunt o făptură așa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale, și ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! Trupul meu nu era ascuns de Tine, când am fost făcut într-un loc tainic, țesut în chip ciudat, ca în adâncimile pământului. Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; și în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.

Aș dori să aduc în câteva rânduri mărturia uneia dintre minunile frumoase pe care Dumnezeu le-a făcut în viața mea. Mă numesc Zăgan Anișoara Cornelia, sunt din Botoșani, dar din 2002 locuiesc în Viena. Dumnezeu m-a binecuvântat, dăruindu-mi un soț și patru copii sănătoși. În anul 2009 Dumnezeu a dat familiei noastre o mare biruință. La începutul anului, în urma unor controale medicale, am fost diagnosticată cu cancer la rinichiul stâng. Ca una care știam din familia părinților, în care am crescut, că Dumnezeu face și astăzi minuni și că în mâna Lui este și viața mea, mi-am pus toată speranța în El. Așa am luat legătura cu o parte din frații lucrători și am solicitat să mi se facă ungerea cu untdelemn.

Am făcut mărturisirea a tuturor lucrurilor ce mă apăsau în inimă și după acest lucru, frații s-au rugat pentru mine. În timpul rugăciunii prin unul din frați Dumnezeu descoperea toate părțile din trupul meu care erau bolnave.

Vă mărturisesc că eram neputincioasă și avem multe dureri în trup și dureri de cap. Fratele se ruga și prin cunoștință spunea Domnului să-mi vindece trupul enunțând fiecare parte a organelor bolnave. În final spunea el Domnului: ,,atinge-te Doamne și de capul acestei femei, că are mari dureri”.

Pentru mine a fost o mare mirare și în timpul rugăciunii mă întrebam în gândul meu, spunând: ,,Doamne, dar de unde știi că și capul mă doare?” Dar în fața Domnului toate lucrurile sunt descoperite așa cum și Scriptura spune în Psalmul 139:13-16:
În urma rugăciunii Dumnezeu a rostit un cuvânt de prorocie prin unul din frați în care mi se spunea să nu mă îndoiesc de vindecarea pe care a făcut-o Domnul în trupul meu, iar ca semn voi primi o mângâiere. M-am rugat Domnului să-mi mărească credința. Am mers mai apoi la spitalul AKH din Viena cu analizele făcute în care scria clar diagnosticul pe care îl aveam.
Trecuseră deja câteva luni de la ungere până am primit o programare. În tot acest timp Dumnezeu mă întărea și durerile pe care le-am avut în trup nu mai erau. Eram pe deplin convinsă că brațul Domnului s-a atins de mine. A venit și ziua când am ajuns în fața medicilor specialiști. Ei s-au îngrozit citind analizele medicale și uitându-se la mine, că aveam numai 29 de ani și eram mamă a trei copii cu vârsta fragedă. Am fost din nou examinată și rinichiul stâng avea încă tumoarea pe el.

Atunci nu am înțeles felul în care Dumnezeu lucra. Credința mea se clătina. Am vorbit cu tata (Corneliu Bârsan) care m-a încurajat și m-a sfătuit să nu mă clatin și împreună cu familia și biserica din Kitchener s-au rugat Domnului să fiu întărită în credință. Biserici din România s-au rugat pentru mine și știu că frați și surori din Austria s-au rugat. Dumnezeu s-a îndurat de mine și la controalele medicale pe care le-am făcut ulterior, am fost bucuroasă să aflu că mângâierea pe care Dumnezeu o făgăduise tocmai venea.

Eram pentru a patra oară binecuvântată cu un copilaș. Lucrurile păreau complicate din punct de vedere medical dar nu și la Dumnezeu care le ținea toate sub control. Am parcurs toate controalele medicale pe perioada sarcinii. Doctorii mă sfătuiau să renunț la copilul din pântece spunând că el nu este așa de important și că ceilalți trei care sunt în viață pentru că vor rămâne fără mamă dacă mai amân operația de rinichi. Dar Dumnezeu, care are deplină autoritate și care ce făgăduiește și împlinește, a rânduit după planul Său toate lucrurile.

Am născut în noiembrie o fetiță pe deplin sănătoasă, Esther, iar în decembrie, o lună mai târziu, am fost operată. Mi s-a scos rinichiul stâng pentru că tumoarea ce era pe el era de natură malignă. Vă mărturisesc că nu am știut ce înseamnă operația de rinichi și cât de greu e să treci prin așa ceva. Dumnezeu a vegheat tot timpul asupra mea astfel încât doctorii care m-au operat și care m-au avut sub observație după aceea ziceau că toate au decurs „ca la carte”, fără complicații.
Metastazele de care vorbeau ei că se vor face în timpul sarcinii și că nu vor mai avea ce să-mi facă, Dumnezeu nu le-a îngăduit. Nu am avut nevoie, după operație, de chimioterapie, Slavă Domnului!

În luna decembrie 2015 am împlinit 6 ani de când am trecut prin această experiență. De atunci și până în ziua de azi, cancerul nu a mai revenit, pentru că ce Dumnezeu vindecă rămâne vindecat chiar dacă uneori ne îngăduie și pe mâna oamenilor pentru șlefuirea noastră. Vreau să mulțumesc în primul rând Domnului, care S-a îndurat de viața mea și apoi tuturor fraților și surorilor care ne-au susținut în rugăciune și chiar pământește.
„Voi binecuvânta pe Domnul în orice vreme; lauda Lui va fi totdeauna în gura mea.” Ps. 34:1.

 

Anișoara Cornelia Zăgan