În călătoria noastră pe acest pământ am învățat că suntem trecători, că zilele noastre sunt cunoscute și numărate de Cel ce ni le-a dat. În Scriptură găsim că: „Anii vieții noastre se ridică la șaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; și lucrul cu care se mândrește omul în timpul lor nu este decât trudă și durere, căci trece iute, și noi zburăm”. (Ps.90:10)
Faptul că în ultimele luni în familia extinsă am avut mai multe decese și înmormântări, începând cu o nepoată de 30 de ani, mama a trei copii sub 10 ani, continuând cu o cumnată de 52 de ani și sfârșind cu doi unchi mai în vârstă, dar nici unul nu era dintre „cei mai tari”, m-a provocat să meditez la călătoria noastră de pelerini pe acest pământ și la relația noastră cu Dumnezeu.
Scriptura spune în Romani 7:4-6 următoarele: „Tot astfel, frații mei, prin trupul lui Hristos, și voi ați murit în ce privește Legea, ca să fiți ai altuia, adică ai Celui ce a înviat din morți; și aceasta, ca să aducem rod pentru Dumnezeu. Căci, când trăiam sub firea noastră pământească, patimile păcatelor, ațâțate de Lege, lucrau în mădularele noastre și ne făceau să aducem roade pentru moarte. Dar acum, am fost izbăviți de Lege și suntem morți față de Legea aceasta care ne ținea robi, pentru ca să slujim lui Dumnezeu într-un duh nou, iar nu după vechea slovă.”
De-asemenea știm că „… plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viața veșnică în Isus Hristos, Domnul nostru.” (Romani 6:23)
Cercetând Cuvântul Domnului, am găsit cel puțin șapte feluri de moarte care duc la șapte etape în viața creștinului:

Morți în greșeli și păcate: În Efeseni 2 găsim că: „Voi erați morți în greșelile și în păcatele voastre în care trăiați odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării. Între ei eram și noi toți odinioară, când trăiam în poftele firii noastre pământești, când făceam voile firii pământești și ale gândurilor noastre și eram din fire copii ai mâniei, ca și ceilalți.”
Toți suntem născuți în păcat, morți în păcat, până în ziua „nașterii din nou din apă și din Duh”, adică morți spiritual înainte de moartea fizică!
Aceasta este starea în care se găsește toată lumea înainte de a se întâlni cu Mântuitorul, înainte, de a-și preda viața în mâna lui Isus și de a-L mărturisi pe El ca Domn și Mântuitor personal.

Morți față de Lege,… păcat mort: Apostolul Pavel scrie romanilor în Romani 7:6;8;9 „Dar acum, am fost izbăviți de Lege și suntem morți față de Legea aceasta care ne ținea robi, pentru ca să slujim lui Dumnezeu într-un duh nou, iar nu după vechea slovă … Apoi păcatul a luat prilejul și a făcut să se nască în mine, prin poruncă, tot felul de pofte; căci fără Lege, păcatul este mort. Odinioară, fiindcă eram fără Lege, trăiam; dar, când a venit porunca, păcatul a înviat, și eu am murit.”
Este bine să știm că noi nu mai suntem robi ai legii nici ai păcatului ci odată cu nașterea din nou am căpătat un nou statut de copii ai Lui, și suntem, copii care doresc să trăiască o viață sfântă și curată, ca la trecerea din viață sau la venirea lui Isus să fie pregătiți pentru a-L întâmpina.

Morți față de păcat. 1 Petru 2:24 spune: „El a purtat păcatele noastre în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, fiind morți față de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin rănile Lui ați fost vindecați.”
Mulțumim Domnului nostru Isus Hristos că a luat păcatele noastre asupra Lui și le-a îngropat împreună cu El, iar noi am înviat împreună cu El.

Vii morți. În Apoc. 3:1-5 ni se transmite: „Iată ce zice Cel ce are cele șapte Duhuri ale lui Dumnezeu și cele șapte stele: Știu faptele tale: că îți merge numele că trăiești, dar ești mort. Veghează și întărește ce rămâne, care e pe moarte, căci n-am găsit faptele tale desăvârșite înaintea Dumnezeului Meu. Adu-ți aminte, dar, cum ai primit și auzit! Ține și pocăiește-te!… Totuși ai în Sardes (și în Austria, NA) câteva nume care nu și-au mânjit hainele. Ei vor umbla împreună cu Mine, îmbrăcați în alb, fiindcă sunt vrednici. Cel ce va birui va fi îmbrăcat astfel în haine albe. Nu-i voi șterge nicidecum numele din Cartea vieții și voi mărturisi numele lui înaintea Tatălui Meu și înaintea îngerilor Lui.”
Aici Cuvântul Domnului ne îndeamnă să veghem ca să nu ne trezim prea târziu pentru că faptele și trăirea noastră ne pot descalifica de la a ne întâlni și a moșteni viața veșnică împreună cu El. Doar cei ce au auzit cuvântul, l-au primit, s-au pocăit, au fost botezați și își duc viață curată și neîntinată își pot păstra numele scris în Cartea vieții.

Morți vii: În Apocalipsă 1:17-18 apostolul Ioan scrie „Când L-am văzut, am căzut la picioarele Lui ca mort. El Și-a pus mâna dreaptă peste mine și a zis: „Nu te teme! Eu sunt Cel Dintâi și Cel de pe Urmă, Cel Viu. Am fost mort, și iată că sunt viu în vecii vecilor…”
Isus Hristos, Domnul nostru, cel ce a trăit în trup printre noi, fără păcat, plin de har și de adevăr, a suferit pentru noi și pentru păcatele noastre, a murit pentru noi pe lemnul crucii, dar a înviat, și odată cu El am înviat și noi ca să avem:

Viață din moarte. În Romani 11 apostolul Pavel vorbește despre rătăcirea și îndepărtarea poporului Israel, cel ALES de Dumnezeu, care prin alunecarea lor ne-au dat HARUL ca să primim și noi neamurile mântuirea ca un dar nemeritat: „Ci, prin alunecarea lor, s-a făcut cu putință mântuirea Neamurilor, ca să facă pe Israel gelos; dacă deci alunecarea lor a fost o bogăție pentru lume, și paguba lor a fost o bogăție pentru Neamuri, ce va fi plinătatea întoarcerii lor?… Căci, dacă lepădarea lor a adus împăcarea lumii, ce va fi primirea lor din nou, decât viața din morți?” Mai mult decât atât noi ne dorim:

Viața veșnică. În Matei 19:29 este scris: „Și oricine a lăsat case, sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau feciori, sau holde, pentru Numele Meu, va primi însutit și va moșteni viața veșnică”
Este foarte interesant acest fel de gândire (dumnezeiesc), cu care nu prea suntem obișnuiți, și anume  de a LĂSA CA SĂ POȚI SĂ PRIMEȘTI!
Ce trebuie deci să facem ca să moștenim viața veșnică și să trecem de la o viață „moartă”, fără Dumnezeu la o viață veșnică? Cuvântul ne învață și ne spune în Ioan 5:24: „Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă cuvintele Mele și crede în Cel ce M-a trimis (adică în Dumnezeu Tatăl, NA) are viața veșnică (nu o va avea în viitor ci o are deja ACUM în prezent!, NA) și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață.”
Știm cu toții ce ne-a spus Isus că: „Voia Tatălui Meu este ca oricine vede pe Fiul și crede în El să aibă viață veșnică; și Eu îl voi învia în ziua de apoi.”, „… cine crede în Mine are viața veșnică”, și că pocăiții care se încred în El și participă la Cina Domnului după ce s-au cercetat și “… mănâncă trupul Meu (simbolizat prin azima de la Cină, NA) și bea sângele Meu (simbolizat de rodul viţei, NA) are viața veșnică; și Eu îl voi învia în ziua de apoi”.
Astfel dar, noi trăim ca să murim și murim ca să trăim o veșnicie cu El, Amin!

Mihai Borze