Nevoia de a fi înțeleși și acceptați de către celălalt, de către aproapele nostru, este fenomenul principal care dă naștere unei relații de prietenie și o
menține. Psihologul american Robert Hays, de la Universitatea California, descrie această legătură
ca: „interdependența voluntară în timp, dintre două persoane, al cărei scop este să faciliteze
îndeplinirea țelurilor socio-emoționale ale participanților și care ar putea implica diverse tipuri
și grade de apropiere, intimitate, afecțiune și susținere reciprocă”. Omul ca ființă umană a fost
creat să comunice și să conviețuiască, nu să fie solitar.

Prietenia este apanajul ființei umane, iar omul, fără doar și poate, este capabil să lege
prietenii durabile, care țin uneori chiar și o viață întreagă. Spre deosebire de alte tipuri de
relații interpersonale, prietenia este voluntară. Nu ne alegem noi familia sau rudele, dar
prietenii îi alegem după propriile noastre criterii de selecție.
Prietenia îl transformă pe om, îl înnobilează și îl ridică pe culmile perfecțiunii și ale
împlinirii atât cât aceasta este posibilă. Putem cunoaște o mulțime de oameni, putem interacționa
cu ei toată ziua, dar nu putem spune că toți acești oameni sunt prietenii noștri. Similitudinea de
atitu- dini, de apartenență socială, de credință fac ca acestea să devină factori ai relației de
prietenie.
1. Atracție și interes

Heidi Reeder, profesor la Boise State University, susține că atracția este fundamentul oricărei
prietenii, iar deviațiile de natură carnală sunt comune, dar nu omniprezente. Ea a anali- zat sute
de interviuri ale unor oameni care vorbeau despre cei mai apropiați prieteni ai lor de sex opus și
a identificat patru tipuri de atracție între indivizi.

• În primul rând, aproape toți respondenții au declarat că au simțit „atracția prieteniei”, acea
rezonanță emoțio- nală a asemănării dintre ei.

• Doar 14% au vizat „atracția romantică” definită ca do- rința de a forma un cuplu.

• O treime a simțit „atracție fizică/sexuală subiectivă”, adică o jinduire fizică fără intenția
formării unui partene- riat serios.

• Și puțin peste 50% au mărturisit „atracție fizică/sexuală obiectivă” – adică vedeau de ce alte
persoane le consi- deră prietenul/prietena atractiv/ă, chiar dacă ei nu erau la fel de fermecați.

Pietrele prieteniei

Prieteniile noastre sunt în general imperfecte, într-un sens
sau în altul. Aproape jumătate din rețeaua de prieteni a unei persoane este bazată, în mod tipic,
pe legături ambivalente. Relațiile de prietenie sunt în multiple forme și doar câteva dintre ele
sunt caracterizate prin altruism, susținere și încre- dere pure, adică ideale. Prietenul este acea
persoană cu care avem o relație de simpatie și admirație reciprocă. Cu el ne de- zvoltăm un întreg
limbaj de comunicare non verbal pozitiv. El/ ea ne zâmbește, privirea și tonul vocii sunt calde,
ceea ce nouă ne provoacă satisfacție.
Prietenia este o importantă sursă de satisfacție datorită lucrurilor și activităților plăcute pe
care prietenii le fac îm- preună. Putem să simpatizăm pe cineva imediat, dar nu ne vom împrieteni
cu el decât pe măsură ce îl vom cunoaște și vom descoperi că avem aceleași preferințe, aceleași
preo- cupări comune. De asemenea dacă petrecem foarte mult timp împreună cu o persoană și facem
activități plăcute, să ne plimbăm, să luăm masa împreună, se poate naște o prietenie.

2. Încredere și respect

Prietenia nu există fără reciprocitate și fără egalitate, indiferent de valoarea, vârsta, sexul sau calitățile fiecăruia dintre prieteni. În momentul în care
unul se simte deasupra celuilalt nu mai există prietenie. Prietenia are dreptul întotdeauna la
opinie, întotdeauna într-o relație de prietenie opiniile fiecăru- ia sunt respectate. Prietenia
este un panaceu pentru sănăta- tea fizică și mentală a ființei umane.
Din punct de vedere psihologic relațiile interpersonale sunt strâns legate cu fericirea, cu
sănătatea noastră fizică și mentală. Relațiile acestea sunt foarte importante pentru ori- care din
activitățile noastre zilnice. Relațiile interpersonale ca: relația dintre părinți și copii,
prietenia, dragostea și căsă- toria contribuie la împlinirea personalității. Dacă acestea se
transformă într-o sursă de tensiune psihică și de nefericire, ele pot deveni conflictuale și pot
crea grave prejudicii în sfera psiho-emoțională, cu repercursiuni asupra stării de bine.
Prietenia nu suspendă judecata, dar totuși ea e în afara ju- decății, pe prieten nu-l judeci
niciodată, iar creditul pe care i-l acorzi e nelimitat. Prietenia are o multitudine de
caracteristici însă ea nu poate avea reguli, când apar reguli nu mai există prietenie. A avea
prieteni înseamnă a comunica mai bine, practic a învăța să împărțim bucuriile și tristețile
noastre. Prin prietenie învățăm să ne completăm unii pe alții și să ne ac- ceptăm așa cum suntem.
Când suntem adolescenți, prietenia este relația cea mai importantă și adesea cea mai puternică. Nu
poate fi vorba despre o relație de prietenie atunci când nu există încredere și respect reciproc
din partea celor implicați.

3. Confidență și împlinire

Prietenia se bazează pe onestitate chiar și în situațiile în care ceilalți se feresc să spună
adevărul.
Auto-dezvăluirea este un proces prin care noi comunicăm celorlalți informații mai mult sau mai
puțin intime despre noi înșine. În momentul în care noi transmitem gândurile, sentimentele sau
experiențele noastre personale acordăm un grad foarte mare de încredere acelei persoane. De obicei
ne cunoaștem foarte bine prietenii datorită mărturisirilor re- ciproce, considerându-i confidenți.
Prietenia nu creează sufe- rință, ea împlinește ființa umană. Dacă într-o relație de priete- nie
ajungi la suferință, atunci aceea nu mai e prietenie.
Apoi prietenia nu poate exista fără sinceritate deplină, nici- odată nu ascunzi păreri despre ceea
ce trăiești tu și nici despre prietenul tău. Atunci când ajungi să ascunzi ceva, nu mai exis- tă
prietenie, aceasta a dispărut. Cu toate acestea nu trebuie să te simți obligat să spui direct
totul. Defectele fizice, anumite detalii ale trupului sau mimica și gestica celuilalt nu constitu-
ie niciodată o barieră în calea prieteniei. Un prieten adevărat înțelege totul fără explicații, iar
dacă totuși explicația apare, aceasta nu vine pentru a explica ci pentru a împlini prietenia

într-un mod mult mai profund. Cu toate greșelile care apar în viață, acestea nu pot zdruncina
prietenia pentru că aceasta e dincolo de greșeală și de iertare.
Ne simțim mai bine atunci când ne destăinuim, când sun- tem înțeleși fără să ni se pună întrebări,
când suntem accep- tați așa cum suntem. Iată de ce prietenia este atât de necesară pentru fiecare
dintre noi, ea împlinește ființa noastră și dato- rită ei avem capacitatea și curajul de a merge
mai departe.

Vasile Leș