Mai bine o mustrare pe față decât o prietenie ascunsă.
Proverbe 27:5

Oamenii duc lipsă de prieteni. Suntem într-o eră a comunicării electronice unde ne folosim telefoanele moderne, internetul și tot felul de sisteme și
aplicații. Nu se mai simte acea co- municare față în față. Nu-i așa că e greu când n-ai pe nimeni
să te ajute cu sfaturi bune, să te înțeleagă când ești neînțeles? Ce bine e să ai câțiva prieteni
buni cu adevărat. E bine să ai la cine spune problema și necazul tău, iar tu să primești
sfaturile bune, și să le pui în practică, cum spune vorba din popor: “prietenul la nevoie se
cunoaște”.

Conform DEX-ului limbii române, cuvântul prietenie este definit ca: „sentiment de simpatie, de
stimă, de respect, de atașament reciproc care leagă două persoane; legătura care se stabilește
între persoane, pe baza acestor sentimente; ami- ciție, prietenie. Atitudine plină de bunăvoință,
prietenoasă față de cineva. Legătura între grupuri sociale, între popoare, între popoare bazate pe
aspirații, năzuințe, interese comune.”

• Voi cei din biserică sunteți prietenii mei

În cadrul bisericii dacă nu ar fi prietenie între frați, astfel încât să se vorbească de bine,
binecuvântarea lui Dumnezeu nu poate locui acolo. În Ioan 15:14 Isus le spunea ucenicilor ,,voi
sunteți prieteni mei, dacă faceți tot ce vă poruncesc eu.” Așa s-a des- fășurat tot timpul de
ucenicizare cu cei doisprezece ucenici, a fost o prietenie caldă și nu una de frigider. Așa că
începând de la gesturile noastre, priviri, o vorbă, comunicarea dintre noi, totul ne spune cine
suntem cu adevărat. În Proverbe 15:30 spune ,,o privire prietenoasă înveselește inima”. Se poate ca
cineva să aibă acea privire acră cum a avut-o Cain față de Abel, nesuportându-l. Sau poate să avem
acea privire ca a lui Laban văzându-l pe Iacov binecuvântat. În Proverbe 16:24 scrie: „Cuvintele
prietenoase sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătoase pent- ru oase.” Deci felul
cum vorbim poate să fie o terapie pentru cine ne ascultă, așa trebuie să fim pentru oamenii din
jur. Între noi trebuie să comunicăm și să folosim cuvintele cele mai frumoase. Un prieten adevărat
te poate și îndrepta spre bine mustrându-te. În Proverbe 27:5 este scris ,,Mai bine o mustrare pe
față decât o prietenie ascunsă”, și mai departe Proverbe 27:6 spune că „Răni- le făcute de un
prieten dovedesc credincioșia lui”. Așa că dacă un prieten a venit bine intenționat să te mustre și
să te corecte- ze, nu trebuie să fie un motiv de ofensă și să rămâi jignit. Iată că prietenia cu
oamenii se manifestă în multe coordonate și începe de la priviri, sfaturi și comunicarea dintre
noi.

• Mărturia lui Iosif și Ionatan

Vă amintesc de frații vitregi ai lui Iosif, care nu puteau să-i spună nici o vorbă bună și
prietenoasă. În vocabularul lor nu era așa ceva, ci îl ironizau, îl judecau spunându-i „iată că
vine visătorul”, așa cum putem și noi greși vorbind de rău un frate, sau făcând glume pe seama
lucrărilor spirituale pe care le face.
Îmi place să vorbesc și despre o altă situație, de data aceasta
plăcută din Biblie, și anume David și Ionatan. În 1 Samuel capi- tolul 18 avem o lecție pe care
trebuie să o învățăm, anume cum trebuie să fie o relație de prietenie cu adevărat. Prietenia înse-
amnă apreciere și acceptare față de celălalt, sau față de ceilalți. Ionatan putea să aibă motive
firești să nu îl accepte pe David, având în vedere că Ionatan era fiu de împărat, prinț, moștenitor
la tron, și să devină mai apoi împărat. Dar Ionatan nu a făcut greșeala aceasta, el a procedat cu
înțelepciune, duhovnicește vorbind – iubind adevărul. Erau diferențe sociale între ei, Iona- tan
purta haine scumpe, era crescut cu o educație deosebită. Și totuși el nu se sfiește să se
împrietenească cu un cioban care se ocupa cu oile, mirosea diferit, venea dintr-o familie cu mulți
copii, opt la număr. Trebuie să recunoaștem că nouă ne place să selectăm prietenii (oamenii) din
societate. Și încercăm să ne îm- prietenim cu cei mai bogați, deoarece ei au bani și am avea ceva
de câștigat. Ne împrietenim cu cei mai frumoși oameni pentru că așa ieșim și noi mai bine în
fotografii, videoclipuri etc. Spunea odată cineva „nu mă așez lângă tine că îmi strici poza.” Ne
îm- prietenim cu cei mai deștepți, cu facultăți, crezând că poate așa devenim și noi mai deștepți.
Ionatan a zis: “iată un viteaz care se încrede în DOMNUL și a adus izbăvirea în Israel ucigându-l
pe Goliat”. Cred că noi trebuie să ne împrietenim cu oricine iubește pe Domnul.

• Vorbește de bine oamenii

Un alt lucru important: prietenia înseamnă să vorbești de bine. În 1 Samuel capitolul 19 împăratul
Saul îl cheamă pe Io- natan să-l interogheze, și îi dă porunca aceasta să-l omoare pe David,
spunându-i că o să-i dea slujitori, soldați, arme și tot ce vrea, numai să-l omoare pe David. Și în
același capitol 19:4 spu- ne că Ionatan a vorbit de bine pe David, tatălui său Saul. Deci înțeleg
căci nu poți fi prieten și să vorbești de rău pe aproapele tău, orișicine ar fi. Înainte de a vorbi
de rău un frate, încearcă să spui zece cuvinte frumoase despre el. Îmi place că Ionatan s-a în
identificat în suferință cu David, și în 1 Samuel capitolul
23:16 arată că Saul s-a mâniat și a vrut să-l omoare pe Ionatan cu sulița, așa că identificarea în
prietenie atrage suferință. De fapt acea suliță putea să-i omoare pe amândoi, însă prietenia dintre
ei l-a salvat pe David de la o nenorocire.

• Isus e cel mai bun prieten

Așa a făcut și Domnul Isus, EL e cel mai bun prieten care ne-a salvat din fața dușmanului. Să ne
ajute bunul Dumnezeu să fim prietenul adevărat și să ajutăm oamenii să-l cunoa- scă pe cel mai bun
prieten, Domnul Isus.

Mihai Moroșan