Sărbătorim Anul Nou?

Îmi amintesc din copilărie de noaptea dintre ani. Era important să fim în bise- rică, iar în
momentele schimbării anului să fim în rugăciune. În bisericuța aceea programul religios se încheia
cu o mică gustare. Desigur, în ziua de 1 ianuarie erau servicii divine. În jurul vârstei de 18 ani
am întâlnit credincioși care spuneau că sărbătoarea aceasta nu e creștină și nu ar fi potrivit să o
ținem.

• De ce să nu profităm?

Am întrebat bătrânii de la care am primit credința referitor la sărbătorirea acestor zile și mi-au
spus că nu avem dovezi biblice ca să sărbătorim în bise- rică, dar au argumentat: „dacă nimeni nu
are treabă, de ce să nu profităm ca să fim în biserică la părtășie?” Mențio- nez că în acea
perioadă sub opreliștele comuniste, părtășiile în biserică erau permise numai sâmbăta seara și
dumi- nica dimineața.
De atunci am început să cercetez. E foarte adevărat că sărbătorirea Reve- lionului și Anul Nou la
31 decembrie și 1 ianuarie nu au o acoperire biblică. Istoria creștină nu are nici o dovadă că în
primele secole creștinii sărbătoreau acestea. În anul 46 e.n. împăratul Iulius Caesar introduce
calendarul pe care îl folosim și noi astăzi cu o mică modifi- care introdusă în anul 1582 e.n.
Astfel la Roma a devenit oficial ziua de 1 ia- nuarie data Anului Nou. Romanii au dedicat ziua de
1 ianuarie zeului Ianus care se spune că avea două fețe: una îndreptată înainte şi alta înapoi. De
la Ianus provine și denumirea de ianua- rie. Datorită faptului că această săr- bătoare este una
păgână și pentru că avea legătură cu zeul fals Ianus primii creștini nu au serbat această sărbătoa-
re.

• Anul Nou este sărbătorit în funcţie de popor sau religie.
Ajunul Anului Nou sau Revelionul (în franceză Revelion, tradus trezire sau ospăț la miezul
nopții) este mai mult o sărbătoare socială pe care o serbează mulți oameni urmând unele
superstiții și tradiții vechi. Majoritatea includ petreceri, consum de alimente și focuri de
artificii. Statisticile arată că aceste sărbători pentru mulți se în- cheie cu dereglări
financiare, familiare, sociale, fizice sau psihice. Pentru une- le popoare aceste sărbători au
origini vechi de mii de ani, iar în zilele noastre data când se serbează e diferită funcție de
popor sau religie. Astfel, Biserica catolică o ține la 1 ianuarie, Biserica ortodoxă rusă la 14
ianuarie, în China la sfârșitul lunii ianuarie, în Iran în luna martie. Evreilor le-a poruncit Dum-
nezeu să sărbătorească în luna Nisan, care corespunde calendarului nostru în martie-aprilie. Exod
12:1-2 : „Dom nul le-a zis lui Moise şi lui Aaron în ţara Egiptului: «Luna aceasta va fi pentru
voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului.»” În această lună a avut loc
ieșirea din Egipt și a luat ființă poporul evreu.
Cu timpul, acest An Nou a avut mai multe denumiri pentru evrei când se deschideau zilele de
smerenie și pocăință. Pentru noi, creștinii, izbăvi- rea noastră s-a realizat prin jertfa Dom-
nului Isus Hristos. Numai că Domnul nu ne-a poruncit și nouă ca evreilor să sărbătorim și la o
anumită dată. Unii dintre credincioșii bisericii din Galatia s-au întors la vechile obiceiuri
păgâne și Pavel îi mustră: „Voi păziţi zile, luni, vremuri şi ani. Mă tem să nu mă fi os- tenit
degeaba pentru voi.” (Galateni
4:10-11)

• E important să avem părtăşie de Anul Nou.

Este foarte important, când venim la părtășie, să nu ne adunăm după vechi- le obiceiuri păgâne
cinstind anul, ci să ne cercetăm recunoscători și mulțumi- tori Domnului. Moise scrie în Psalmul
90:12: „Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţele- aptă!”
Păreri diferite au fost și vor fi. Apo- stolul Pavel scrie Bisericii din Filipi:
„Fraţilor, eu nu cred că l-am apucat încă; dar fac un singur lucru: uitând ce este în urma mea, şi
aruncându-mă spre ce este înainte, alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui
Dumnezeu, în Hristos Isus. Gândul acesta, dar, să ne însufleţească pe toţi, care suntem
desăvârşiţi; şi dacă în vreo privinţă sunteţi de altă părere, Dumnezeu vă va lumina şi în această
privinţă.”( Fil. 3:13-15). Dacă în societatea în care trăim e o zi liberă și plătită e mai corect
să venim în Casa Domnului decât în alte practici zilnice. Aceasta nu înseamnă că ascultăm de lumea
lui satan sau de obiceiurile și practicele păgâne. „Şi orice faceţi, cu cuvântul sau cu fapta, să
faceţi totul în Numele Domnului Isus, şi mulţumiţi, prin El, lui Dumnezeu Tatăl.” (Col. 3:17)
Dacă se întâlnesc familii credincioase la o părtășie, chiar cu o masă, trebuie să fie deosebită
de tradițiile și obiceiurile lumești și să fim cumpătați în toate. „Fraţilor, voi aţi fost chemaţi
la slobozenie. Numai, nu faceţi din slo- bozenie o pricină ca să trăiţi pentru firea pământească,
ci slujiţi-vă unii alt- ora în dragoste.”(Gal. 5:13) Bisericii din Corint, Pavel le atrage atenția
de întâl- nirile între credincioși și necredincioși:
„Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între
neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu în- tunericul?” (2 Cor. 6:14)

• Respect și înțelegere unii față de alții.

De asemenea, Biblia ne îndeamnă să avem respect și înțelegere unii față de alții. Romani 14:5-6:
„Unul socoteş- te o zi mai pe sus decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să
fie deplin încredinţat în mintea lui. Cine face deosebire între zile, pentru Domnul o face. Cine nu
face deosebire între zile, pentru Domnul n-o face. Cine mănâncă, pentru Domnul mănâncă; pentru că
aduce mulţumiri lui Dumne- zeu. Cine nu mănâncă, pentru Domnul nu mănâncă; şi aduce şi el mulţumiri
lui Dumnezeu.“.
Și tot Pavel continuă vrând să spună că ziua Domnului e aproape.,,Aşa că fiecare din noi are să dea
socoteală despre sine însuşi lui Dumnezeu.” (Rom. 14:12). De aceea, nu numai la sfârșitul anului ar
trebui să ne evaluăm și să luăm hotărâri noi ci de acum și în fiecare zi cât vom mai trăi.
Nicolae Iorga spunea: „Doamne ce mulți sunt cei ce trăiesc zile și ce puți- ni sunt cei ce trăiesc
viața!” Fie dar, să nu trăim numai zile de sărbători, ci întreaga viață în părtășie unii cu alții
și împreună cu Domnul. Veștile ne spun ceva. Să zicem ca Habacuc: „Când am auzit, Doamne, ce ai
vestit, m-am îngrozit. Însufleţeşte-Ţi lucrarea în cur- sul anilor, Doamne! Fă-Te cunoscut în
trecerea anilor! Dar, în mânia Ta, adu- ţi aminte de îndurările Tale!” (Habacuc
3:2)
Cititorilor revistei vă doresc binecuvântarea Domnului şi un An Nou fericit cu Domnul!

Ioan Varadin

„Unul socoteşte o zi mai pe sus decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să
fie deplin încredinţat în mintea lui.Cine face deosebire în- tre zile, pentru Domnul o face. Cine
nu face deosebire între zile, pentru Domnul n-o face. Cine mănâncă, pentru Domnul mănâncă; pentru
că aduce mulţumiri lui Dumnezeu. Cine nu mănâncă, pentru Domnul nu mănâncă; şi aduce şi el
mulţumiri lui Dumnezeu.“.

Romani 14:5-6
2017 | Decembrie • www.apavietii.at • 5
Sărbătorim Anul Nou?