Revista Apa Vietii

"Oricui bea din apa aceasta, îi va fi iarăşi sete. Dar celui ce bea din apa pe care i-o voi da Eu, nu-i va mai fi sete în veac, ci apa pe care i-o voi da Eu va deveni în el un izvor de apă, ţâşnind spre viaţa veşnică."

FamilieTineretToate

Scriem o zi de istorie

Interviu cu Luigi Mițoi

 

Gabriela Bujdei: De ce ați ales tema ,,Dimensiunile Bisericii” pentru Conferința națională a bisericilor din Austria?
Luigi Mițoi: A fost alegerea organizatorilor, însă în consens cu mine. Am discutat împreună despre tema aceasta și am socotit-o necesară datorită diversității care redefinește valorile fundamentale ale vieții și, când spun asta, mă refer la familie, la căsătorie în general și la biserică. Credem că este timpul să revenim asupra convingerilor noastre cu privire la biserică. Ce înseamnă biserica pentru noi? Care sunt valorile bisericii, viziunea ei, scopul ei și perspectivele ei?

Gabriela Bujdei: De ce multe familii au probleme?
Luigi Mițoi: Atunci când am ales tema ,,Dimensiunile bisericii”, ne-am oprit la 4 dintre ele: misiunea bisericii, închinarea bisericii, părtășia bisericii și așteptarea bisericii pentru revenirea Mântuitorului. Probabil, dintre cele patru, cea care vizează cel mai mult viața de familie, în ciuda faptului că la modul general toate fac referire la familie, dar în mod special cred că părtășia bisericii se referă cel mai mult la familie. Spre exemplu, în dimineața aceasta a avut loc sesiunea în care a fost dezbătută tema ,,Părtășia cu Dumnezeu, părtășia bisericii”. Și acolo au fost trei aspecte: părtășia cu Dumnezeu ca o prioritate spirituală, personală, lăuntrică a inimii; părtășia cu biserica ca o dimensiune publică și părtășia cu familia.

Gabriela Bujdei: Dacă ai părtășie cu Dumnezeu poți avea părtășie și cu familia?
Luigi Mițoi: Biblia spune și experiența noastră o confirmă că atunci când un om are o relație spirituală corectă, bine consolidată cu Dumnezeu, toate celelalte aspecte din viața lui sunt echilibrate pentru că ceea ce dă echilibru unui om este relația spirituală cu Dumnezeu. Din această relație el primește resursele să fie iubitor, răbdător, îngăduitor, bun, milos, echilibrat. Atunci când omul are o viață agitată, este frustrat, este nemulțumit, se simte nedreptățit ,nu-l cunoaște pe Dumnezeu sau are o relație constantă cu Dumnezeu, toate aceste frustări și dezechilibre personale le reflectă în relațiile pe care le are în mod special cu familia.

Gabriela Bujdei: Care sunt principiile după care ar trebui să funcționeze familia?
Luigi Mițoi: Vedeți, noi astăzi ne considerăm stăpâni pe situație și uneori ne asumăm mai multe merite decât avem. Iertați-mi îndrăzneala! Trebuie să ne amintim de faptul că Dumnezeu a proiectat familia. El este arhitectul familiei, de aceea ar trebui să ne uităm la recomandările care însoțesc căsătoria, cu alte cuvinte la cartea tehnică. De pildă, Dumnezeu ne spune că în dragoste există responsabilități. Cred că cea mai mare responsabilitate a soțului este să-și iubească soția, deși sună foarte obișnuit, dar dincolo de acest obișnuit există lucruri simple uitate, nebăgate în seamă, abandonate. Iubirea este un mister. S-a scris atât de mult și încă nu s-a spus ce este iubirea. Niciodată nu poți iubi la modul absolut, de aceea iubirea nu se termină niciodată. Noi, oamenii, suntem extrem de limitați și epuizabili, fragili, vulnerabili și de aceea nu reușim să atingem excelența în iubire. Și tot la fel pe lângă iubirea soților este necesar respectul soțiilor. Vedeți, feminismul a distrus visul acesta al demnității feminine. Feminismul a distrus feminitatea și a transformat femeile în niște concurente ale soților lor. Sunt pe același nivel al naturii, dar nu sunt pe același nivel al responsabilităților. De pildă, eu sunt un om ca și dumnevoastră, dacă ne urcăm amândoi într-un automobil, unul stă la volan, tot la fel este și în viața de familie. Când doi se urcă pe un cal, unul stă în față, unul stă în spate, aici nu este vorba de inferioritate sau superioritate, aici este vorba de asumarea unor responsabilități. Soția trebuie să-și respecte soțul, iar soțul trebuie să-și iubească soția. Concurența trebuie înlocuită cu completarea, pentru că cei doi au daruri diferite și amândoi formează totul acela, dacă ei trăiesc în individualism, nu în individualitate, se văd în concurență și se luptă toată viața, cum să fie liniștiți și fericiți?

Gabriela Bujdei: Credeți că aceste principii pot să fi respectate în familiile creștine?
Luigi Mițoi: Istoria este martoră a faptului că familia este formula de succes. De când sunt oamenii pe pământ familia funcționează. Generația noastră este o generație în care se definesc valorile fundamentale.
Să vă dau câteva exemple: multiculturalismul. Ce înseamnă multiculturalism? Înseamnă: toate ideile din lume îngrămădite în același loc. Deci, când lucrul acesta devine o realitate, nimic nu mai e bine și nimic nu mai este rău, oricum facem bine. Aceasta dă naștere la relativism, adică totul e relativ, nu mai există bine absolut, nu mai există rău absolut, totul e relativ. Dacă soția vrea să aibă o aventură nu e rău, nu e bine. Dacă consumă alcool și se îmbată nu e rău și nu e bine. Acest relativism ne-a îmbolnăvit.

Gabriela Bujdei: Credeți că familia în ziua de astăzi se mai poate închina?
Luigi Mițoi: Noi dedicăm ode iubirii noastre, cântăm dorului, cântăm trecutului nostru, cântăm mamei noastre, cântăm soției, cântăm hoby-ului nostru. Noi ne punem iubirea în poezie, în artă în cântec. Când îl iubim pe Dumnezeu îi cântăm, asta se numește închinare. Când îl iubim pe Dumnezeu vorbim cu El, ne manifestăm admirația, verbalizăm recunoștința, mulțumirea, uimirea că Dumnezeu continuă să ne iubească în ciuda falimentelor noastre. Cine nu-L cunoaște pe Dumnezeu, nu e uimit de El și nici nu se închină, de aceea numai oamenii născuți din nou se pot închina. Numai fiii o pot lăuda pe mama, o pot aprecia și o pot iubi. Vecinii nu, cel mai mult, o pot aprecia.

Gabriela Bujdei: Cum îl așteaptă americanii și europenii pe Hristos? Ce deosebire este între America și Europa în a-L aștepta pe Hristos?
Luigi Mițoi: Pe deoparte sunt oameni peste tot, chiar dacă granițele
îi împart în tot felul de etnii și con-texte culturale ușor diferite, tradiții și obiceiuri. Pe deoparte oamenii sunt toți la fel, pe cealaltă parte este adevărat că Hristos când a fost pe cruce El a fost Fiul Lui Dumnezeu și Mântuitorul nostru. Când creștinismul a ajuns în Grecia a ajuns filozofie, când a ajuns în Roma, capitala Imperiului din vremea aceea, a devenit politică, când a ajuns în Europa în scurt timp a ajuns tradiție. America este mai adânc înrădăcinată în evanghelism, în Biblie. Valorile ei sunt mai bine înfipte în Cuvântul lui Dumnezeu. Este adevărat că acum 8 ani a fost o tendință de îndepărtare de valorile creștine, dar revenirea noului președinte trasează o revenire aproape violentă la valorile creștine și lucrul acesta este extraordinar pentru Biserică.

Gabriela Bujdei: Un mesaj pentru cititorii revistei ,,Apa Vieții”
Luigi Mițoi: Pentru mine și soția mea este o mare onoare să participăm la acest eveniment. A fost o Convenție foarte bine organizată, cu muzică de foarte bună calitate, duhovnicească și echilibrată. Au fost foarte mulți oameni. A fost o atmosferă de mare sărbătoare îmbibată de prezența lui Dumnezeu. Sute și sute de oameni și-au reîmprospătat angajamentul față de Dumnezeu. Mulțumesc lui Dumnezeu că ne-a pus împreună pentru a scrie o zi de istorie.

Gabriela Bujdei