SUNT UN OM BINECUVÂNTAT?

INVIDIA POATE FII O MARE PIEDICĂ!
Un Psalm care potrivește foarte bine la acest subiect este Psalmul 73, care este scris de Asaf. Vreau să scriu mai multe puncte din acest text, care este foarte bogat și plin de învățătură. În primele trei versete scrie: „Da, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inima curată! Totuși era să mi se îndoaie piciorul și erau să-mi alunece pașii! Căci mă uitam cu jind la cei nesocotiți când vedeam fericirea celor răi.” Asaf a avut aceeași întrebare. Sunt un om binecuvântat? El știa că Dumnezeu este bun cu cei cu inima curată. Totuși era să cadă, din pricina că se uita la alți oameni care făceau rău și cărora le mergea totuși bine. Și Asaf încerca se înțeleagă de ce-i așa. Acest lucru l-a frământat așa de tare, încât a scris de la versetul 3 până la 12, despre niște oameni răi, cărora le-a mers totuși pământește destul de bine.

După ce ajunge Asaf să vadă doar lucruri bune la alții, iar la el vedea doar lucrurile rele, începe să zică în versetul 13 și 14:” Degeaba dar mi-am curățit eu inima și mi-am spălat mâinile în nevinovăție, căci în fiecare zi sunt lovit şi în toate diminețile sunt pedepsit.” Invidia produce în noi o nemulțumire, iar prin nemulțumire putem ajunge leneși, neroditori sau chiar să cădem spiritual și să nu mai venim în Casa Domnului (Matei 20:11-16). Se poate întâmpla să vedem niște lucruri rele și să ajungem astfel să fim nemulțumiți, poate chiar să judecăm pe nedrept sau să cârtim. Trebuie să ne ferim de astfel de lucruri rele și să căutăm și lucruri bune. Aceste lucruri le-am învățat de la Domnul Isus, în Apocalipsa 2-3, unde le vorbește mai multor Biserici despre caracteristicile lor negative dar și despre cele pozitive.
Depinde mult de noi, cu ce ochi privim lucrurile. Trebuie să fim oameni cumpătați și înțelepți, pentru că putem altfel ajunge în două extreme foarte periculoase. Una este să le vezi pe toate bune (nu mai vezi nevoia de-a te pocăii), iar cealaltă este, să le vezi pe toate rele (poți ajunge mândru, și să-l vezi pe fratele tău mai prejos decât pe tine).
Nu te mai concentra să privești mereu la alții. Folosește-ți timpul și energia să te apropii de Dumnezeu și vei vedea astfel și binecuvântarea Domnului în viața ta.
BINECUVÂNTAREA DOMNULUI ADUCE CU SINE ȘI FERICIRE!
Sunt mulți oameni care zic despre ei înșiși că sunt binecuvântați din pricina bogăției și confortu-lui lor. Este important să știm că nu doar bogăția ne dă fericirea, de aceea și ne avertizează Cuvântul lui
Dumnezeu de bogăție și ne spune, să nu ne lipim inima de bani, căci ne poate fii un mare pericol (1 Timotei 6:8-11). Asaf se gândea la binecuvântările pământești și credea că doar acele lucruri ne fac fericiți. Cândva a intrat în Sfântul Locaș al lui Dumnezeu și acolo a luat seama la soarta de pe urmă a celor răi și a înțeles că adevăratele fericiri și binecuvântări sunt cele duhovnicești, pe care ți le
poate da doar Dumnezeu (Ps. 73:28). Am văzut oameni bogați, dar plini de răutate și fără fericire. Am văzut apoi oameni săraci și bolnavi, care erau mulțumiți și plin de bucurie. Fericirea lor a fost și este să se apropie de Dumnezeu și să-L facă locul lor de adăpost.
CUM AJUNG LA BINECUVÂNTAREA DOMNULUI?
Prin acest articol doresc să ne facem timp și să ne concentrăm mai mult pe lucrurile duhovnicești. Asaf a putut gusta din binecuvântările Domnului decât după ce L-a căutat pe Domnul. Cred că oricine, care a avut odată o revelație din partea lui Dumnezeu, știe despre ce binecuvântări vorbesc (Gal. 5:22-23, Ps. 4:7-8, ș.a.m.d.). Domnul Isus spune în Matei 6:33, să căutăm „mai întâi împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, și toate celelalte lucruri ni se vor da pe deasupra.” Vedem deci că binecuvântarea Domnului începe întâi pe partea spirituală, iar apoi vom putea vedea cum Domnul se va îngriji de noi și ne va binecuvânta și cu cele pământești, de care avem nevoie; și poate vom primi și peste nevoile noastre, ca să putem da și altora care nu au.
Mă bucur de sfârșitul Psalmului 73, în care a realizat Asaf că într-adevăr, el este un om binecuvântat. Domnul dorește și din partea noastră să avem ochii deschiși, ca să vedem mereu lucrările Domnului cu care ne-a binecuvântat și să-I mulțumim pentru asta.
Închei cu versetul din Psalmul 139:14: „Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!”

„Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!”

Daniel Leah